Ghid Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă

Vitis vinifera L. (sistem de cultură intensivă)

700 mm
Apă necesară
5,8–7,8
pH sol adecvat
10–38 °C
Temperaturi
6 ani
Pauză la replantare
M

Repere fiziologice și nutriționale

Rolurile nutritive și ferestrele fiziologice sunt prezentate pe fenofaze, împreună cu limitele informațiilor disponibile. Aceste repere nu stabilesc singure momentul sau condițiile aplicării.

📊6fenofaze BBCH
⚠️0perioade critice
🌿6ferestre ROfert
🔬3elemente urmărite
🧪6elemente nutritive

Fenofazele BBCH descriu dezvoltarea culturii; ferestrele ROfert indică perioadele de nutriție prezentate în ghid; perioadele critice sunt etapele sensibile la deficit (sursele consultate nu precizează astfel de perioade pentru această cultură).

Recomandare fenologică

Ce construiește cultura acum și ce opțiuni sunt potrivite

Alege codul BBCH observat în parcelă pentru a vedea produsele și dozele potrivite.

Rezultat pentru cultura ta
Alege o fenofază

Generalități

Descriere

Sistem de cultură al viței-de-vie axat pe producție mare și pe utilizarea eficientă a resurselor prin irigare și fertilizare controlată; este un profil de management, nu un taxon. În funcție de soi și portaltoi, poate favoriza vigorile mai mari și fructificarea abundentă, dar cerințele exacte depind de contextul local.

Particularități biologice

Specia rămâne aceeași: o liană perenă cu rădăcini al căror volum exploatat este puternic influențat de sol, lucrările de pregătire și disponibilitatea apei. În sistemele intensive, rădăcinile tind să se concentreze în zona umezită și ameliorată, iar performanța biologică este strâns legată de solul pregătit și de portaltoi.

Adaptabilitate climatică

Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă este o cultură termofilă, cu necesar de apă ridicat (~700 mm/sezon) și tolerează soluri de la acide la ușor alcaline (pH 5,8–7,8). Interval termic optim: 10–38°C.

💧
700 mm/sezon
Necesar de apă
Regim ridicat
🌡️
10–38 °C
Interval termic optim
Cultură termofilă
🧪
5,8–7,8
pH sol
tolerează soluri de la acide la ușor alcaline

Rotația culturii (detaliat)

Premergătoare bune

  • cereale păioase
  • leguminoase anuale
  • teren înțelenit, neocupat anterior de viță

Premergătoare nerecomandate

  • viță de vie defrișată recent (oboseala solului, nematozi vectori de viroze)
Pauză înainte de replantarea pe același amplasament: min. 6 aniNu se cultivă după ea însăși

Vița de vie este o cultură perenă (25-40 ani); nu există rotație în timpul exploatării. La replantare, terenul NU se ocupă din nou cu viță mai devreme de 4-6 ani după defrișare, din cauza oboselii solului, a nematozilor (Xiphinema — vectori ai virozei degenerării infecțioase) și a putregaiurilor de rădăcină; în sistem intensiv, unde solul a fost exploatat puternic, pauza cu cereale/leguminoase și materialul altoit certificat sunt cu atât mai importante.

Sursă: Ghiduri de viticultură intensivă; EPPO / CABI

Tehnologia de cultivare

🔄
Min. 6 ani
Pauză la replantare
Soluri fertile, profunde, uniforme, complet mecanizabile; desfundare adanca, nivelare și sistematizare a terenului pentru densități mari și productivitate ridicata (pH 6,0–7,5).
Pregătirea solului
Densitate: Densități mari, 1,0–1,2 m între butuci pe rand, spalier inalt cu mai multe niveluri de sârme și conducere pentru mecanizare totala. · Adâncime: Plantare la colet, cu punctul de altoire deasupra solului. · Distanță între rânduri: 2,0–2,4 m între rânduri, adaptat utilajelor de întreținere și recoltare. · Obiectivul este producție mare și constanta: incarcatura de rod echilibrata, dirijarea lăstarilor, defoliere și irigare fertilizanta controlata pentru randament susținut.
Semănat
Sisteme prin picurare cu fertirigare programata după fenofaze, pentru susținerea producției ridicate și a calibrului boabelor.
Irigare
Interval înierbat cosit și banda pe rand intretinuta mecanic sau mulcita; management integrat adaptat densității mari.
Combaterea buruienilor (agronomic)
Recoltare mecanizata la maturitatea tehnologica, cu logistica programata pentru volume mari într-o fereastra scurta.
Recoltare

Sursă: Ghiduri de viticultura intensiva; manuale de cultura Vitis vinifera

Consum nutrienți / tonă produs

Consumul pe tonă de produs se publică doar pentru elementele care au o sursă științifică verificabilă, exprimată în unități comparabile. Bibliografia generală a culturii nu este folosită pentru valori kg/t.

Rolurile elementelor nutritive

Referințele generale explică funcțiile elementelor, fără a demonstra singure un efect specific acestei culturi sau etape. Semnele generale sunt repere de diferențiere, nu confirmarea unei carențe. Aceste funcții nu stabilesc singure un necesar cantitativ, un produs sau o aplicare.

NAzot
Rol fiziologic

N trebuie corelat cu vigoarea și producția

  • Producția ridicată nu justifică N/K tardiv

Fereastra documentată: BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor. Fereastra documentată: BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare.

Oregon State University Extension — The role of canopy management in vine balanceOregon State University Extension — Wine grape tissue nutrient guidelines for Oregon
Interpretare fiziologică pentru această etapă

supra-N umbrește, întârzie maturarea

  • Excesul de N produce un frunziș dens și întârzie coacerea. aplicarea târzie a N întârzie maturarea și călirea țesuturilor

Perioada de aplicare: Sistem intensiv — necesarul nu crește automat. Perioada de aplicare: BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor. Perioada de aplicare: BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește dacă îngălbenirea este relativ uniformă și începe pe frunzele mai bătrâne, de jos. Compară cu S, unde sunt afectate mai întâi frunzele tinere, și cu Mg, unde decolorarea este între nervuri.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — N

Pagina dedicată carenței de N
Documentație specifică acestei culturi

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 31; simptome ilustrate, p. 33

Referințe documentare (1)
PFosfor
Rol fiziologic

Fosforul participă la stocarea și transferul energiei și la dezvoltarea rădăcinilor, florilor, semințelor și fructelor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate încetini creșterea și dezvoltarea organelor și poate întârzia maturarea.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește creșterea slabă, întârzierea dezvoltării și frunzele mai bătrâne verde-închis, uneori purpurii. Culoarea singură nu stabilește cauza: confrunt-o cu starea rădăcinilor, condițiile sezonului și analiza solului.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — P

Pagina dedicată carenței de P
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Frunzele tinere de Cabernet Sauvignon au avut 5,37 mg P/g de substanță uscată, iar cele mature 3,44 mg/g, cu diferență statistică. Probele provin din aceeași recoltare. Nu reprezintă pierderea măsurată a fosforului dintr-o frunză și nu stabilesc răspunsul la o fertilizare.

P în frunze Cabernet Sauvignon; comparație de vârstă foliară la înflorire. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Referințe documentare (1)
KPotasiu
Rol fiziologic

Aproximativ 60% din cererea anuală de K poate apărea între înflorit și pârga boabelor

  • Producția ridicată nu justifică N/K tardiv
Interpretare fiziologică pentru această etapă

K excesiv poate ridica pH-ul mustului

  • excesul de K poate crește pH-ul mustului și reduce Mg

Perioada de aplicare: Sistem intensiv — necesarul nu crește automat. Perioada de aplicare: BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește reducerea creșterii, apoi cloroza și arsurile marginale pe frunzele mai bătrâne. În tabloul descris de sursă, nervura principală poate rămâne verde. Lipsa arsurilor vizibile nu exclude o limitare timpurie a creșterii.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — K

Pagina dedicată carenței de K
Documentație specifică acestei culturi

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 35

Referințe documentare (1)
CaCalciu
Rol fiziologic

Calciul contribuie la formarea și integritatea pereților și membranelor celulare, inclusiv în țesuturile tinere.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta țesuturile nou formate și integritatea celulară; transportul slab spre un organ poate produce o carență locală.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere și mugurele terminal: deformarea, curbarea și necrozarea marginilor sunt repere de verificat. Compară cu B, unde țesuturile tinere pot deveni fragile; verifică și aprovizionarea cu apă, nu doar cantitatea de Ca din sol.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Ca

Pagina dedicată carenței de Ca
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Documentația UC Davis include calciul în bilanțul mineral al viței și în evaluarea solului. Interpretarea stării nutritive este influențată de portaltoi, soi, distribuția rădăcinilor și irigare. Prezența calciului în aceste evaluări nu dovedește un necesar suplimentar doar pentru că strugurii sunt timpurii, tardivi, fără sâmburi ori produși intensiv.

Documentație de viticultură din California. Rezultatele diferă în funcție de soi, portaltoi și regiune; nu constituie o calibrare separată pentru sistemele ecologice, intensive, premium sau pentru fiecare grupă de struguri de masă.

  • University of California, Davis — Grapevine Mineral NutritionMineral content; Vineyard soil analysis — chemistry and nutrient baselinePasajul original din sursă (explicat în română mai sus):
    Rootstock Variety Soil depth Root distribution Irrigation patterns Crop load Soil pests Soil Chemistry / nutrient availability
Referințe documentare (1)
MgMagneziu
Rol fiziologic

Magneziul este constituent al clorofilei și participă la activarea enzimelor și la metabolismul fosfaților.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Interpretare fiziologică pentru această etapă

excesul de K poate crește pH-ul mustului și reduce Mg

Perioada de aplicare: BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Caută cloroză între nervuri pe frunzele mai bătrâne, cu nervuri care rămân verzi. Compară cu îngălbenirea uniformă asociată N și cu afectarea predominant marginală asociată K.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Mg

Pagina dedicată carenței de Mg
Documentație specifică acestei culturi

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 37

Referințe documentare (1)
SSulf
Rol fiziologic

Sulful participă la formarea proteinelor prin aminoacizii care conțin sulf și la funcționarea unor enzime.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate reduce sinteza proteinelor și creșterea; nu se deduce din această funcție o doză de fertilizare.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Verifică îngălbenirea frunzelor tinere, de regulă fără pete sau benzi clorotice distincte. Compară distribuția cu N: în tabloul tipic al deficitului de N, frunzele mai bătrâne sunt afectate primele.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — S

Pagina dedicată carenței de S
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

În experimentul pe Vitis vinifera, lipsa izolată a sulfului a produs acumularea accentuată a aminoacizilor bogați în azot și activarea metabolismului GABA. Dezechilibrul metabolic a fost atenuat când sulful scăzut a fost asociat cu azot scăzut. Aceasta nu demonstrează refacerea producției și nu recomandă provocarea unei carențe duble; arată că interpretarea lipsei sulfului depinde de nutriția cu azot.

Experiment S–N la Vitis vinifera; rezumatul nu identifică soiul și nu validează o doză. Nu compară soiurile, portaltoii, aroma ori intensitatea managementului.

Referințe documentare (1)
BBor
Rol fiziologic

sistemul cu inputuri ridicate nu face obligatorie aplicarea de B.

Fereastra documentată: BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor.

Oregon State University Extension — Wine grape tissue nutrient guidelines for Oregon
Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta meristemele, dezvoltarea rădăcinilor și a lăstarilor și funcționarea organelor reproducătoare.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Examinează mugurele terminal și frunzele tinere pentru deformare, îngroșare, fragilitate și necroze; poate fi afectat punctul principal de creștere. Nu atribui automat aceleași semne unei lipse de Ca: compară tiparul și verifică analizele.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — B

Pagina dedicată carenței de B
Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 39

Referințe documentare (1)
CuCupru
Rol fiziologic

Cuprul participă la sisteme enzimatice și la transportul electronilor, inclusiv în fotosinteză și respirație.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta procesele de oxidoreducere și funcționarea țesuturilor active.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza frunzelor tinere, ofilirea sau uscarea vârfurilor și creșterea redusă. Semnele de pe organele reproductive se interpretează numai dacă acele organe sunt prezente; nu se transferă simptomele cerealelor asupra altor culturi.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Cu

Pagina dedicată carenței de Cu
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

În Cabernet Sauvignon, cuprul foliar a avut 15,1 µg/g în frunzele tinere și 14,1 µg/g în cele mature, pe substanță uscată. Mediile au aceeași literă statistică; nu este demonstrată o diferență între cele două categorii în acest soi. Valorile nu sunt un prag de toxicitate și nu validează un tratament cu cupru.

Cu în Cabernet Sauvignon; lipsa diferenței de vârstă nu este lipsa rolului biologic. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Referințe documentare (1)
FeFier
Rol fiziologic

Fierul participă la enzime și la transportul electronilor; este necesar pentru sinteza și menținerea clorofilei, fără a fi atomul central al acesteia.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita formarea clorofilei și procesele de fotosinteză și respirație.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere pentru cloroză între nervuri, cu delimitare pronunțată între nervurile verzi și țesutul decolorat. În cazuri severe, frunza se poate albi. Compară cu Mn, unde delimitarea poate fi mai puțin netă și aspectul mai pătat.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Fe

Pagina dedicată carenței de Fe
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Fierul din Cabernet Sauvignon a avut 43,6 µg/g de substanță uscată în frunzele tinere și 56,7 µg/g în cele mature, cu diferență statistică. Analiza compoziției nu a stabilit fracția fiziologic activă a fierului și nu a testat corectarea clorozei. Intensificarea culturii nu este o variabilă a acestei comparații.

Fe foliar în Cabernet Sauvignon; fără diagnostic ori validarea fertilizării intensive. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Referințe documentare (1)
MnMangan
Rol fiziologic

Manganul activează enzime și participă la fotosistemul II și la fotoliza apei în țesuturile fotosintetice.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și activitatea enzimatică; exprimarea simptomelor diferă între grupele botanice.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri pe frunzele tinere, cu aspect pătat și delimitare mai puțin netă decât în tabloul tipic al deficitului de Fe. În sol acid trebuie verificată și toxicitatea Mn, nu presupus automat un deficit.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Mn

Pagina dedicată carenței de Mn
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

La Cabernet Sauvignon s-au măsurat 49,1 µg Mn/g de substanță uscată în frunzele tinere și 78,4 µg/g în cele mature. Categoriile au fost separate statistic. Nu rezultă că manganul suplimentar ar mări producția sau că aceste valori ar fi ținte nutritive pentru o plantație intensivă.

Mn în frunzele Cabernet Sauvignon; observație de compoziție, nu necesar de aplicare. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Referințe documentare (1)
MoMolibden
Rol fiziologic

Molibdenul este cofactor al nitrat-reductazei: funcția este relevantă când planta asimilează azot nitric. Participarea la fixarea azotului privește sistemele microbiene care realizează acest proces.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Dacă nutriția implică reducerea nitraților, deficitul de Mo poate limita asimilarea azotului; nu presupunem automat o simbioză fixatoare sau un aport extern necesar.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Verifică plantele palide și frunzele mai bătrâne cu pete necrotice, margini aparent arse ori frunze curbate. Compară cu N, unde îngălbenirea tipică este mai uniformă și fără această pătare necrotică.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Mo

Pagina dedicată carenței de Mo
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

În Cabernet Sauvignon, molibdenul foliar a fost de 237,6 ng/g de substanță uscată în frunzele tinere și 235,4 ng/g în cele mature. Mediile aparțin aceluiași grup statistic. Nu se atribuie astfel acestui soi diferența de vârstă foliară observată la Rhein Riesling și nu se deduce o carență.

Mo în Cabernet Sauvignon; ng/g, lipsa diferenței statistice este păstrată. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Referințe documentare (1)
ZnZinc
Rol fiziologic

Zincul participă la enzime, la sinteza ARN și proteinelor și la sinteza triptofanului, precursor al acidului indolacetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta metabolismul și dezvoltarea țesuturilor, cu reducerea creșterii și modificarea frunzelor.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri și creșterea redusă; în cheia sursei pot fi afectate inițial frunzele intermediare, iar ulterior și cele tinere sau bătrâne.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Zn

Pagina dedicată carenței de Zn
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

În Cabernet Sauvignon, zincul a avut 42,4 µg/g de substanță uscată în frunzele tinere și 21,9 µg/g în cele mature, cu grupuri statistice diferite. Aceasta este o comparație de concentrații, nu demonstrația remobilizării zincului sau a unui câștig de producție prin aplicare suplimentară.

Zn foliar în Cabernet Sauvignon; nu flux de transfer sau doză pentru cultura intensivă. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Referințe documentare (1)
Cl
Rol fiziologic

Clorul participă la eliberarea oxigenului în fotosinteză și la reglarea presiunii osmotice și a conținutului de apă al țesuturilor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și relațiile hidrice ale țesuturilor active. Funcția nu autorizează un aport suplimentar de cloruri sau creșterea salinității.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Examinează pătarea clorotică și necrotică, delimitarea bruscă dintre țesutul viu și cel mort și ofilirea marginilor. Pătarea nu confirmă singură cauza nutritivă; sursa o diferențiază inclusiv de pătările foliare fungice.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Cl

Referințe documentare (1)

Analiză de țesut vegetal

Nu există un set de praguri foliare specific acestei specii. Valorile din buletinul de analiză se interpretează de laboratorul EDTA Plant, fără praguri preluate de la altă cultură.

Ce faci mai departe?

Continuă cu instrumentul potrivit pentru cultura Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă.

Întrebări frecvente

Ce pH al solului este potrivit pentru Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă?▼

Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă se cultivă pe soluri cu pH între 5,8 și 7,8.

Care este necesarul de apă pentru Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă?▼

Necesarul de apă pe sezon pentru Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă este de aproximativ 700 mm.

După cât timp se poate replanta Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă pe același amplasament?▼

Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă este o cultură perenă; pauza recomandată înainte de replantarea pe același amplasament este de minimum 6 ani.

Care sunt cele mai frecvente carențe nutriționale la Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă?▼

La Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă, carențele documentate cel mai frecvent sunt: Calciu (Ca), Magneziu (Mg), Bor (B).

Care este temperatura optimă de cultivare pentru Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă?▼

Intervalul termic optim pentru Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă este 10–38°C.

Surse și referințe tehnice

Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.

[1]

FAO

Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines

[2]

IFA — International Fertilizer Association(2006)

Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations

[3]

INCDA Fundulea

Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România

Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.