← Înapoi la Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă

🔬 Carențe nutritive — Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă

10 elemente nutritive urmărite · repere fiziologice, fără diagnostic de carență

CaCalciu · Informații despre cultură

Documentația UC Davis include calciul în bilanțul mineral al viței și în evaluarea solului. Interpretarea stării nutritive este influențată de portaltoi, soi, distribuția rădăcinilor și irigare. Prezența calciului în aceste evaluări nu dovedește un necesar suplimentar doar pentru că strugurii sunt timpurii, tardivi, fără sâmburi ori produși intensiv.

Documentație de viticultură din California. Rezultatele diferă în funcție de soi, portaltoi și regiune; nu constituie o calibrare separată pentru sistemele ecologice, intensive, premium sau pentru fiecare grupă de struguri de masă.

University of California, Davis — Grapevine Mineral Nutrition · Mineral content; Vineyard soil analysis — chemistry and nutrient baseline

Produse ROfert recomandate

ROfert® CaInterval de dozare al produsului: 3–5 L/haVezi produsul

MgMagneziu · Informații despre cultură

Ghid general →

BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă

Risc și limită de interpretare în documentația culturii

excesul de K poate crește pH-ul mustului și reduce Mg

Produse ROfert recomandate

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

BBor · Informații despre cultură

Ghid general →

BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor

sistemul cu inputuri ridicate nu face obligatorie aplicarea de B.

Oregon State University Extension — Wine grape tissue nutrient guidelines for Oregon

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® B+Interval de dozare al produsului: 1–5 kg/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

PFosfor · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

Frunzele tinere de Cabernet Sauvignon au avut 5,37 mg P/g de substanță uscată, iar cele mature 3,44 mg/g, cu diferență statistică. Probele provin din aceeași recoltare. Nu reprezintă pierderea măsurată a fosforului dintr-o frunză și nu stabilesc răspunsul la o fertilizare.

P în frunze Cabernet Sauvignon; comparație de vârstă foliară la înflorire. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Kováčik et al. (2026) — Ionome Dynamics in Grapevine Leaves; original Table 2 · Original Table 2 — P, young/mature Rhein Riesling and Cabernet Sauvignon; dry-weight basis

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® PKInterval de dozare al produsului: 1–4 kg/haVezi produsul

CuCupru · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

În Cabernet Sauvignon, cuprul foliar a avut 15,1 µg/g în frunzele tinere și 14,1 µg/g în cele mature, pe substanță uscată. Mediile au aceeași literă statistică; nu este demonstrată o diferență între cele două categorii în acest soi. Valorile nu sunt un prag de toxicitate și nu validează un tratament cu cupru.

Cu în Cabernet Sauvignon; lipsa diferenței de vârstă nu este lipsa rolului biologic. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Kováčik et al. (2026) — Ionome Dynamics in Grapevine Leaves; original Table 2 · Original Table 2 — Cu, young/mature Rhein Riesling and Cabernet Sauvignon; dry-weight basis

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

FeFier · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

Fierul din Cabernet Sauvignon a avut 43,6 µg/g de substanță uscată în frunzele tinere și 56,7 µg/g în cele mature, cu diferență statistică. Analiza compoziției nu a stabilit fracția fiziologic activă a fierului și nu a testat corectarea clorozei. Intensificarea culturii nu este o variabilă a acestei comparații.

Fe foliar în Cabernet Sauvignon; fără diagnostic ori validarea fertilizării intensive. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Kováčik et al. (2026) — Ionome Dynamics in Grapevine Leaves; original Table 2 · Original Table 2 — Fe, young/mature Rhein Riesling and Cabernet Sauvignon; dry-weight basis

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

MnMangan · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

La Cabernet Sauvignon s-au măsurat 49,1 µg Mn/g de substanță uscată în frunzele tinere și 78,4 µg/g în cele mature. Categoriile au fost separate statistic. Nu rezultă că manganul suplimentar ar mări producția sau că aceste valori ar fi ținte nutritive pentru o plantație intensivă.

Mn în frunzele Cabernet Sauvignon; observație de compoziție, nu necesar de aplicare. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Kováčik et al. (2026) — Ionome Dynamics in Grapevine Leaves; original Table 2 · Original Table 2 — Mn, young/mature Rhein Riesling and Cabernet Sauvignon; dry-weight basis

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® CaInterval de dozare al produsului: 3–5 L/haVezi produsul

MoMolibden · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

În Cabernet Sauvignon, molibdenul foliar a fost de 237,6 ng/g de substanță uscată în frunzele tinere și 235,4 ng/g în cele mature. Mediile aparțin aceluiași grup statistic. Nu se atribuie astfel acestui soi diferența de vârstă foliară observată la Rhein Riesling și nu se deduce o carență.

Mo în Cabernet Sauvignon; ng/g, lipsa diferenței statistice este păstrată. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Kováčik et al. (2026) — Ionome Dynamics in Grapevine Leaves; original Table 2 · Original Table 2 — Mo, young/mature Rhein Riesling and Cabernet Sauvignon; dry-weight basis

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® B+Interval de dozare al produsului: 1–5 kg/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ZnZinc · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

În Cabernet Sauvignon, zincul a avut 42,4 µg/g de substanță uscată în frunzele tinere și 21,9 µg/g în cele mature, cu grupuri statistice diferite. Aceasta este o comparație de concentrații, nu demonstrația remobilizării zincului sau a unui câștig de producție prin aplicare suplimentară.

Zn foliar în Cabernet Sauvignon; nu flux de transfer sau doză pentru cultura intensivă. Nu a fost comparată intensitatea managementului plantației.

Kováčik et al. (2026) — Ionome Dynamics in Grapevine Leaves; original Table 2 · Original Table 2 — Zn, young/mature Rhein Riesling and Cabernet Sauvignon; dry-weight basis

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Zn+Interval de dozare al produsului: 0,7–2 kg/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® CaInterval de dozare al produsului: 3–5 L/haVezi produsul

SSulf · Informații despre cultură

Ghid general →

Semne observate și verificarea cauzei

În experimentul pe Vitis vinifera, lipsa izolată a sulfului a produs acumularea accentuată a aminoacizilor bogați în azot și activarea metabolismului GABA. Dezechilibrul metabolic a fost atenuat când sulful scăzut a fost asociat cu azot scăzut. Aceasta nu demonstrează refacerea producției și nu recomandă provocarea unei carențe duble; arată că interpretarea lipsei sulfului depinde de nutriția cu azot.

Experiment S–N la Vitis vinifera; rezumatul nu identifică soiul și nu validează o doză. Nu compară soiurile, portaltoii, aroma ori intensitatea managementului.

Lehr et al. (2026) — Nitrogen status defines grapevine metabolic response to sulfur deficiency · Abstract — isolated S deficiency versus combined S and low N

Produse ROfert recomandate

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Zn+Interval de dozare al produsului: 0,7–2 kg/haVezi produsul

ROfert® KSInterval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

Rolurile fiziologice sunt prezentate separat de diagnosticul de carență. Cardurile ROfert afișează intervalele de doză ale produselor.

Secțiunea de mai sus include numai elementele urmărite pentru carențe la această cultură. Consultă și reperele fiziologice BBCH pentru informații despre fiecare fenofază. Absența unui rol specific din această pagină nu indică absența elementului din plantă. Legăturile „Ghid general” și grupul de ghiduri generale deschid fișele elementelor.

Rolurile elementelor nutritive

Referințele generale explică funcțiile elementelor, fără a demonstra singure un efect specific acestei culturi sau etape. Semnele generale sunt repere de diferențiere, nu confirmarea unei carențe. Aceste funcții nu stabilesc singure un necesar cantitativ, un produs sau o aplicare.

NAzot

Rol fiziologic

N trebuie corelat cu vigoarea și producția

Producția ridicată nu justifică N/K tardiv

Fereastra documentată: BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor. Fereastra documentată: BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare.

Oregon State University Extension — The role of canopy management in vine balance Oregon State University Extension — Wine grape tissue nutrient guidelines for Oregon

Interpretare fiziologică pentru această etapă

supra-N umbrește, întârzie maturarea

Excesul de N produce un frunziș dens și întârzie coacerea. aplicarea târzie a N întârzie maturarea și călirea țesuturilor

Perioada de aplicare: Sistem intensiv — necesarul nu crește automat. Perioada de aplicare: BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor. Perioada de aplicare: BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește dacă îngălbenirea este relativ uniformă și începe pe frunzele mai bătrâne, de jos. Compară cu S, unde sunt afectate mai întâi frunzele tinere, și cu Mg, unde decolorarea este între nervuri.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — N

Pagina dedicată carenței de N

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: Sistem intensiv — necesarul nu crește automat

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 31; simptome ilustrate, p. 33

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 31; simptome ilustrate, p. 33

PFosfor

Rol fiziologic

Fosforul participă la stocarea și transferul energiei și la dezvoltarea rădăcinilor, florilor, semințelor și fructelor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate încetini creșterea și dezvoltarea organelor și poate întârzia maturarea.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește creșterea slabă, întârzierea dezvoltării și frunzele mai bătrâne verde-închis, uneori purpurii. Culoarea singură nu stabilește cauza: confrunt-o cu starea rădăcinilor, condițiile sezonului și analiza solului.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de P

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 34

KPotasiu

Rol fiziologic

Aproximativ 60% din cererea anuală de K poate apărea între înflorit și pârga boabelor

Producția ridicată nu justifică N/K tardiv

Fereastra documentată: BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă. Fereastra documentată: BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare.

CDFA — FREP — CA Fertilization Guidelines - Grapevines Oregon State University Extension — Wine grape tissue nutrient guidelines for Oregon Oregon State University Extension — The role of canopy management in vine balance

Interpretare fiziologică pentru această etapă

K excesiv poate ridica pH-ul mustului

excesul de K poate crește pH-ul mustului și reduce Mg

Perioada de aplicare: Sistem intensiv — necesarul nu crește automat. Perioada de aplicare: BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește reducerea creșterii, apoi cloroza și arsurile marginale pe frunzele mai bătrâne. În tabloul descris de sursă, nervura principală poate rămâne verde. Lipsa arsurilor vizibile nu exclude o limitare timpurie a creșterii.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de K

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: Sistem intensiv — necesarul nu crește automat

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 35

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 35

CaCalciu

Rol fiziologic

Calciul contribuie la formarea și integritatea pereților și membranelor celulare, inclusiv în țesuturile tinere.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta țesuturile nou formate și integritatea celulară; transportul slab spre un organ poate produce o carență locală.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere și mugurele terminal: deformarea, curbarea și necrozarea marginilor sunt repere de verificat. Compară cu B, unde țesuturile tinere pot deveni fragile; verifică și aprovizionarea cu apă, nu doar cantitatea de Ca din sol.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Ca

Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

University of California, Davis — Grapevine Mineral NutritionMineral content; Vineyard soil analysis — chemistry and nutrient baselinePasajul original din sursă (explicat în română mai sus):
Rootstock Variety Soil depth Root distribution Irrigation patterns Crop load Soil pests Soil Chemistry / nutrient availability

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 36

MgMagneziu

Rol fiziologic

Magneziul este constituent al clorofilei și participă la activarea enzimelor și la metabolismul fosfaților.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Interpretare fiziologică pentru această etapă

excesul de K poate crește pH-ul mustului și reduce Mg

Perioada de aplicare: BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Caută cloroză între nervuri pe frunzele mai bătrâne, cu nervuri care rămân verzi. Compară cu îngălbenirea uniformă asociată N și cu afectarea predominant marginală asociată K.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Mg

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 37

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 37

SSulf

Rol fiziologic

Sulful participă la formarea proteinelor prin aminoacizii care conțin sulf și la funcționarea unor enzime.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate reduce sinteza proteinelor și creșterea; nu se deduce din această funcție o doză de fertilizare.

Carență și diagnostic

Verifică îngălbenirea frunzelor tinere, de regulă fără pete sau benzi clorotice distincte. Compară distribuția cu N: în tabloul tipic al deficitului de N, frunzele mai bătrâne sunt afectate primele.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de S

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 38

BBor

Rol fiziologic

sistemul cu inputuri ridicate nu face obligatorie aplicarea de B.

Fereastra documentată: BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor.

Oregon State University Extension — Wine grape tissue nutrient guidelines for Oregon

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta meristemele, dezvoltarea rădăcinilor și a lăstarilor și funcționarea organelor reproducătoare.

Carență și diagnostic

Examinează mugurele terminal și frunzele tinere pentru deformare, îngroșare, fragilitate și necroze; poate fi afectat punctul principal de creștere. Nu atribui automat aceleași semne unei lipse de Ca: compară tiparul și verifică analizele.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de B

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor

Oregon State University Extension — Wine grape tissue nutrient guidelines for Oregon

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 39

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 39

CuCupru

Rol fiziologic

Cuprul participă la sisteme enzimatice și la transportul electronilor, inclusiv în fotosinteză și respirație.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta procesele de oxidoreducere și funcționarea țesuturilor active.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza frunzelor tinere, ofilirea sau uscarea vârfurilor și creșterea redusă. Semnele de pe organele reproductive se interpretează numai dacă acele organe sunt prezente; nu se transferă simptomele cerealelor asupra altor culturi.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Cu

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 40

FeFier

Rol fiziologic

Fierul participă la enzime și la transportul electronilor; este necesar pentru sinteza și menținerea clorofilei, fără a fi atomul central al acesteia.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita formarea clorofilei și procesele de fotosinteză și respirație.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere pentru cloroză între nervuri, cu delimitare pronunțată între nervurile verzi și țesutul decolorat. În cazuri severe, frunza se poate albi. Compară cu Mn, unde delimitarea poate fi mai puțin netă și aspectul mai pătat.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Fe

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 42

MnMangan

Rol fiziologic

Manganul activează enzime și participă la fotosistemul II și la fotoliza apei în țesuturile fotosintetice.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și activitatea enzimatică; exprimarea simptomelor diferă între grupele botanice.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri pe frunzele tinere, cu aspect pătat și delimitare mai puțin netă decât în tabloul tipic al deficitului de Fe. În sol acid trebuie verificată și toxicitatea Mn, nu presupus automat un deficit.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Mn

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 43

MoMolibden

Rol fiziologic

Molibdenul este cofactor al nitrat-reductazei: funcția este relevantă când planta asimilează azot nitric. Participarea la fixarea azotului privește sistemele microbiene care realizează acest proces.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Dacă nutriția implică reducerea nitraților, deficitul de Mo poate limita asimilarea azotului; nu presupunem automat o simbioză fixatoare sau un aport extern necesar.

Carență și diagnostic

Verifică plantele palide și frunzele mai bătrâne cu pete necrotice, margini aparent arse ori frunze curbate. Compară cu N, unde îngălbenirea tipică este mai uniformă și fără această pătare necrotică.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Mo

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50–51; simptome ilustrate, p. 44

ZnZinc

Rol fiziologic

Zincul participă la enzime, la sinteza ARN și proteinelor și la sinteza triptofanului, precursor al acidului indolacetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta metabolismul și dezvoltarea țesuturilor, cu reducerea creșterii și modificarea frunzelor.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri și creșterea redusă; în cheia sursei pot fi afectate inițial frunzele intermediare, iar ulterior și cele tinere sau bătrâne.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Zn

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 51; simptome ilustrate, p. 45

Rol fiziologic

Clorul participă la eliberarea oxigenului în fotosinteză și la reglarea presiunii osmotice și a conținutului de apă al țesuturilor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și relațiile hidrice ale țesuturilor active. Funcția nu autorizează un aport suplimentar de cloruri sau creșterea salinității.

Carență și diagnostic

Examinează pătarea clorotică și necrotică, delimitarea bruscă dintre țesutul viu și cel mort și ofilirea marginilor. Pătarea nu confirmă singură cauza nutritivă; sursa o diferențiază inclusiv de pătările foliare fungice.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 41

Culturi din aceeași grupă agronomică.

Carențe la Viță de vie — Struguri de Masă Timpurii

Vitis vinifera L. (soiuri de masă timpurii)

Înrudire botanică (gen Vitis)

Carențe la Viticultură Ecologică (Bio)

Vitis vinifera L. (cultură ecologică certificată)

Înrudire botanică (gen Vitis)

Carențe la Viță de vie — Soiuri Roșii

Vitis vinifera L. (soiuri roșii)

Înrudire botanică (gen Vitis)

Carențe la Viță de vie — Soiuri Aromate

Vitis vinifera L. (soiuri Muscat și aromate)

Înrudire botanică (gen Vitis)

Carențe la Viță de vie — Soiuri Albe

Vitis vinifera L. (soiuri albe)

Înrudire botanică (gen Vitis)

Carențe la Viță de vie — Soiuri Fără Sâmburi

Vitis vinifera L. (soiuri seedless)

Înrudire botanică (gen Vitis)

Surse și referințe tehnice

Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.

[1]

Marschner, H.(2012)

Mineral Nutrition of Higher Plants (3rd ed.) — Elsevier

[2]

FAO(2008)

Micronutrient Deficiencies in Global Crop Production

[3]

IPNI — International Plant Nutrition Institute(2014)

Nutrient Deficiency Symptoms — Visual Guide for Field Crops

[4]

INCDA Fundulea

Diagnosticarea carențelor nutritive la principalele culturi de câmp din România

[5]

Bergmann, W.(1992)

Nutritional Disorders of Plants — Gustav Fischer Verlag

[6]

FAO

Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines

[7]

IFA — International Fertilizer Association(2006)

Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations

[8]

INCDA Fundulea

Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România

[9]

Meier, U. (ed.) — Julius Kühn-Institut(2018)

BBCH Monograph — Growth Stages of Major Agricultural Crops

[10]

Lorenz et al. (1994), in Meier U. (ed.)(2001)

Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine — BBCH Monograph, 2nd edition · Growth stages of mono- and dicotyledonous plants — BBCH Monograph (2nd ed.) — BBCH Monograph, 2nd edition · Scala BBCH — 07 · Scala BBCH — 13 · Scala BBCH — 61 · Scala BBCH — 71 · Scala BBCH — 77 · Scala BBCH — 81 · Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine

Detalii despre surse (11)

BBCH 07. Începutul dezmuguritului: vârfurile verzi ale lăstarilor abia vizibile — Încolțire / dezvoltarea mugurilor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 99, Principal growth stage 0
BBCH 13. A 3-a frunză desfășurată — Dezvoltarea frunzelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 99, Principal growth stage 1 — continuous-row transcription
BBCH 61. Începutul înfloririi: 10% dintre capișoanele florale căzute — Înflorire Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 99, Principal growth stage 6
BBCH 71. Legarea fructelor: fructele tinere încep să se umfle — Dezvoltarea fructelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 100, Principal growth stage 7
BBCH 77. Boabele încep să se atingă — Dezvoltarea fructelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 100, Principal growth stage 7
BBCH 81. Începutul maturării: boabele încep să capete culoarea specifică soiului — Maturarea boabelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 100, Principal growth stage 8
BBCH 07.
BBCH 13.
BBCH 61.
BBCH 71.
BBCH 77.
BBCH 81.
BBCH 07. Începutul dezmuguritului: vârfurile verzi ale lăstarilor abia vizibile Încolțire / dezvoltarea mugurilor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 99, Principal growth stage 0
BBCH 13. A 3-a frunză desfășurată Dezvoltarea frunzelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 99, Principal growth stage 1 — continuous-row transcription
BBCH 61. Începutul înfloririi: 10% dintre capișoanele florale căzute Înflorire Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 99, Principal growth stage 6
BBCH 71. Legarea fructelor: fructele tinere încep să se umfle Dezvoltarea fructelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 100, Principal growth stage 7
BBCH 77. Boabele încep să se atingă Dezvoltarea fructelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 100, Principal growth stage 7
BBCH 81. Începutul maturării: boabele încep să capete culoarea specifică soiului Maturarea boabelor Localizare: BBCH Monograph 2nd ed. (2001), p. 100, Principal growth stage 8
BBCH 07. Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition) Localizare: https://www.openagrar.de/receive/openagrar_mods_00042351; Beginning of bud burst: green shoot tips just visible
BBCH 13. Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition) Localizare: https://www.openagrar.de/receive/openagrar_mods_00042351; 3rd leaves unfolded
BBCH 61. Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition) Localizare: https://www.openagrar.de/receive/openagrar_mods_00042351; Beginning of flowering: 10% of flowerhoods fallen
BBCH 71. Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition) Localizare: https://www.openagrar.de/receive/openagrar_mods_00042351; Fruit set: young fruits begin to swell
BBCH 77. Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition) Localizare: https://www.openagrar.de/receive/openagrar_mods_00042351; Berries beginning to touch
BBCH 81. Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition) Localizare: https://www.openagrar.de/receive/openagrar_mods_00042351; Beginning of ripening: berries begin variety-specific colour

[11]

Referință tehnică

Nitrogen nutrition of grapevine: A review; Table 1 Verdenal et al., Understanding and managing nitrogen nutrition in grapevine: a review (OENO One, 2021); (10.20870/oeno-one.2021.55.1.3866); §1.3, Nitrogen seasonal cycle, paragraph beginning «From bud break»; N reserves from the roots and, to a lesser extent, from the wood are mobilised to support initial growth until root N uptake becomes sufficient around flowering · Nitrogen nutrition of grapevine: A review; Table 1

Detalii despre surse (3)

BBCH 07. N — mobilizarea rezervelor azotate din rădăcină și lemnul peren la dezmugurire — susținerea creșterii inițiale a lăstarilor și frunzelor mobilizarea rezervelor azotate din rădăcină și lemnul peren la dezmugurire Localizare: §1.3, Nitrogen seasonal cycle, paragraph beginning «From bud break»
BBCH 07. N — mobilizarea rezervelor azotate din rădăcină și lemnul peren la dezmugurire — susținerea creșterii inițiale a lăstarilor și frunzelor mobilizarea rezervelor azotate din rădăcină și lemnul peren la dezmugurire Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1 Verdenal et al., Understanding and managing nitrogen nutrition in grapevine: a review (OENO One, 2021); (10.20870/oeno-one.2021.55.1.3866); §1.3, Nitrogen seasonal cycle, paragraph beginning «From bud break»; N reserves from the roots and, to a lesser extent, from the wood are mobilised to support initial growth until root N uptake becomes sufficient around flowering
BBCH 07. P Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. K Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. Ca Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. Mg Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. S Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. Fe Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. Mn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. Zn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. B Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. Cu Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 07. Mo Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. N Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. P Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. K Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. Ca Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. Mg Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. S Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. Fe Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. Mn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. Zn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. B Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. Cu Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 13. Mo Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. N Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. P Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. K Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. Ca Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. Mg Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. S Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. Fe Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. Mn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. Zn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. B Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. Cu Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 61. Mo Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. N Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. P Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. K Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. Ca Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. Mg Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. S Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. Fe Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. Mn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. Zn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. B Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. Cu Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 71. Mo Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. N Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. P Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. K Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. Ca Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. Mg Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. S Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. Fe Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. Mn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. Zn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. B Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. Cu Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 77. Mo Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. N Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. P Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. K Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. Ca Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. Mg Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. S Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. Fe Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. Mn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. Zn Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. B Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. Cu Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1
BBCH 81. Mo Localizare: Nitrogen nutrition of grapevine: A review; https://oeno-one.eu/article/view/3866; Table 1

[12]

Referință tehnică

Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition)

Detalii despre surse (1)

BBCH 07. Localizare: Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition)
BBCH 13. Localizare: Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition)
BBCH 61. Localizare: Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition)
BBCH 71. Localizare: Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition)
BBCH 77. Localizare: Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition)
BBCH 81. Localizare: Phenological growth stages and BBCH-identification keys of grapevine (BBCH Monograph, 2nd edition)

[13]

Referință tehnică

em 9071 role canopy management vine balance

Detalii despre surse (3)

Sistem intensiv — necesarul nu crește automat. randament mare fără supra-N/K — Productivitatea mare crește exportul, dar nu justifică foliarul calendaristic; zona rădăcinilor/fertirigarea rămâne baza.
BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor. Frunziș echilibrat. — N trebuie corelat cu vigoarea și producția; procentul mare de absorbție timpurie nu este doză foliară.
BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare. Recoltare și acumularea rezervelor pentru anul următor. — Producția ridicată nu justifică N/K tardiv; absorbția post-recoltare este specifică nutrienților și depinde de suprafața foliară.

[14]

Referință tehnică

Grapevines

Detalii despre surse (2)

Sistem intensiv — necesarul nu crește automat. randament mare fără supra-N/K — Productivitatea mare crește exportul, dar nu justifică foliarul calendaristic; zona rădăcinilor/fertirigarea rămâne baza.
BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă. umplerea fructelor fără un consum de lux de K — Aproximativ 60% din cererea anuală de K poate apărea între înflorit și pârga boabelor; potasiul foliar singur nu poate satisface cererea mare a viței de vie.

[15]

Referință tehnică

ROfert® — fertilizarea culturii Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă

Detalii despre surse (2)

Sistem intensiv — necesarul nu crește automat. randament mare fără supra-N/K — Productivitatea mare crește exportul, dar nu justifică foliarul calendaristic; zona rădăcinilor/fertirigarea rămâne baza.
BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare. Recoltare și acumularea rezervelor pentru anul următor. — Producția ridicată nu justifică N/K tardiv; absorbția post-recoltare este specifică nutrienților și depinde de suprafața foliară.

[16]

Referință tehnică

em 9658 wine grape tissue nutrient guidelines oregon

Detalii despre surse (4)

BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor. Frunziș echilibrat. — N trebuie corelat cu vigoarea și producția; procentul mare de absorbție timpurie nu este doză foliară.
BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor. legare și creșterea timpurie a boabelor — Înfloritul este util pentru diagnosticarea micronutrienților; sistemul cu inputuri ridicate nu face obligatorie aplicarea de B.
BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă. umplerea fructelor fără un consum de lux de K — Aproximativ 60% din cererea anuală de K poate apărea între înflorit și pârga boabelor; potasiul foliar singur nu poate satisface cererea mare a viței de vie.
BBCH 81–97 / maturare–postrecoltare. Recoltare și acumularea rezervelor pentru anul următor. — Producția ridicată nu justifică N/K tardiv; absorbția post-recoltare este specifică nutrienților și depinde de suprafața foliară.

[17]

Referință tehnică

ROfert®

Detalii despre surse (3)

BBCH 13–19 / creștere rapidă a lăstarilor. Frunziș echilibrat. — N trebuie corelat cu vigoarea și producția; procentul mare de absorbție timpurie nu este doză foliară.
BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor. legare și creșterea timpurie a boabelor — Înfloritul este util pentru diagnosticarea micronutrienților; sistemul cu inputuri ridicate nu face obligatorie aplicarea de B.
BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă. umplerea fructelor fără un consum de lux de K — Aproximativ 60% din cererea anuală de K poate apărea între înflorit și pârga boabelor; potasiul foliar singur nu poate satisface cererea mare a viței de vie.

Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.

🔬 Carențe nutritive — Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă

Produse ROfert recomandate

BBCH 73–81 / creșterea boabelor–pârgă

Produse ROfert recomandate

BBCH 61–71 / înflorire–legarea boabelor

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Semne observate și verificarea cauzei

Produse ROfert recomandate

Rolurile elementelor nutritive

Elemente nutritive la alte culturi

Carențe la Viță de vie — Struguri de Masă Timpurii

Carențe la Viticultură Ecologică (Bio)

Carențe la Viță de vie — Soiuri Roșii

Carențe la Viță de vie — Soiuri Aromate

Carențe la Viță de vie — Soiuri Albe

Carențe la Viță de vie — Soiuri Fără Sâmburi

Surse și referințe tehnice