Ghid Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi
Vitis vinifera L. (soiuri de masă tardive)
Italia, Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Moldova — Ca, K și B pentru boabe mari, ciorchini compacți și depozitare prelungită.
Pe scurt
Ghidul de cultură Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi (Vitis vinifera L. (soiuri de masă tardive)), din categoria struguri de masă, reunește tehnologia agronomică și schema de fertilizare foliară ROfert®. Include 6 fenofaze BBCH cu 4 perioade critice, 2 scheme ROfert pe stadii și 2 carențe documentate cu soluții. Cultura necesită 650 mm apă, pH optim 5.8–7.8 și rotație la 6 ani.
Explorează ghidul
Scara BBCH
Toate fenofazele cu perioade critice, ferestre de tratament ROfert și descrieri detaliate.
Scheme ROfert
Programe de fertilizare foliară pe fenofaze, obiective de producție și tipuri de stres.
Carențe & Soluții
Simptome vizuale per element, cauze, impact pe producție și corecție imediată cu produse ROfert.
Diagnostic AI
Descrie simptomele sau încarcă o fotografie — AI-ul identifică carența și recomandă soluția ROfert.
Generalități
Descriere
Soiurile de masă tardive (Italia, Muscat de Hamburg, Afuz-Ali, Moldova, Coarnă Albă, Coarnă Neagră, Victoria, Bicane) se recoltează în septembrie–octombrie, cu posibilitate de depozitare frigorifică 2–3 luni. Boabele mari (> 4 g/boabă la Italia), ciorchini mari (0.5–2 kg) și aspectul comercial impecabil sunt decisive. Ca foliar pe toată faza de creștere este OBLIGATORIU pentru prevenirea crăpării și menținerea firmității la depozit. K pentru zahăr (Brix 160–200 g/L) și colorit.
Importanță economică
Prețul soiurilor tardive de masă: 3–10 lei/kg. Export (Italia, Moldova): 0.6–1.5 EUR/kg. Depozitare 2–3 luni — comercializare până în decembrie–ianuarie la prețuri premium. La 18 t/ha și 5 lei/kg = 90.000 lei/ha.
Particularități biologice
Soiuri viguroase, cu ciorchini mari și boabe mari. Maturare septembrie–octombrie. Depozitare frigorifică: 0°C, umiditate 90–95%, 2–3 luni. Sensibil la Botrytis, mană, Oidium. Italia și Afuz-Ali — sensibile la secetă (boabe mici). Moldova — rezistentă la transport.
Sistem radicular
Pe portaltoi viguroși (Kober 5BB, SO4). Necesită irigare regulată pentru boabe mari.
Consum nutrienți / tonă produs
Scheme complete →| Element | Kg/t produs | Mobilitate | Absorbție maximă |
|---|---|---|---|
| Ca — Calciu | 1.2 kg | imobil | BBCH 71–81 |
| K — Potasiu | 2.6 kg | mobil | BBCH 77–81 |
| B — Bor | 50 g | imobil | BBCH 13–65 |
| Mg — Magneziu | 500 g | semimobil | BBCH 13–85 |
Tehnologia de cultivare
Pregătirea solului
Teren desfundat la 60-70 cm, soluri profunde, permeabile, cu rezerva buna de apa (pH 6.0-7.5); amplasamentele care prelungesc sezonul favorizeaza soiurile tardive.
Semănat
Densitate: 2.0-2.4 m intre butuci pe rand, conducere pe spalier; forma de taiere cordon bilateral sau Guyot cu incarcatura moderata. · Adâncime: Plantare la colet primavara devreme, cu altoiul deasupra nivelului solului. · Distanță între rânduri: 2.6-3.2 m intre randuri pentru mecanizare. · Soiurile tardive cer sezon lung pentru maturare completa; rarirea ciorchinilor si defolierea zonei boabelor la parga imbunatatesc culoarea si sanatatea recoltei pentru pastrare.
Irigare
Udari de sustinere pe timpul verii, reduse treptat spre maturare pentru fermitatea si conservabilitatea boabelor.
Combaterea buruienilor (agronomic)
Interval inierbat cosit, banda pe rand curata; mulcirea limiteaza concurenta si mentine umiditatea in verile secetoase.
Recoltare
Recoltare esalonata toamna la maturitatea de consum, in treceri repetate; ciorchinii se manevreaza cu grija pentru pastrarea pruinei si depozitare de durata.
Sursă: Ghiduri de viticultura de masa; manuale de cultura Vitis vinifera
Fertilizare de bază (la sol)
Planificare agronomică a nutriției la sol — distinctă de schemele foliare ROfert®.
Fertilizarea de bază a plantației de struguri de masă tardivi este o operațiune de SOL, distinctă de nutriția foliară ROfert. Se pleacă de la un sol profund, bine drenat, cu pH neutru, pregătit temeinic la înființare (desfundare, materie organică, fosfor și potasiu după analiză ca rezervă multianuală). La soiurile tardive, care rămân pe butuc până toamna târziu, potasiul susține calitatea, zaharurile și rezistența boabelor la păstrare, iar azotul se ține moderat — excesul întârzie și mai mult maturarea și favorizează putregaiul la maturare târzie. Planificarea urmează principiul build-up and maintenance.
Sursă: Marschner, Mineral Nutrition of Higher Plants (3rd ed., 2012); IPNI/IFA — Nutrient removal
Rotația culturii (detaliat)
Premergătoare bune
- cereale păioase
- leguminoase anuale
- teren înțelenit, neocupat anterior de viță
Premergătoare nerecomandate
- viță de vie defrișată recent (oboseala solului, nematozi vectori de viroze)
Vița de vie este o cultură perenă (25-40 ani); nu există rotație în timpul exploatării. La replantare, terenul NU se ocupă din nou cu viță mai devreme de 4-6 ani după defrișare, din cauza oboselii solului, a nematozilor (Xiphinema — vectori ai virozei degenerării infecțioase) și a putregaiurilor de rădăcină; se recomandă o pauză cu cereale/leguminoase și material altoit certificat.
Sursă: Ghiduri de viticultură de masă; EPPO / CABI
Simptome de exces / toxicitate
Manifestări vizuale ale excesului de elemente nutritive — complementar carențelor.
N — Azot
Vigoare excesivă, lăstari lungi verde-închis și frunziș des care umbrește strugurii; la soiurile tardive maturarea deja lungă întârzie și mai mult, boabele au pieliță subțire, se crapă și putrezesc la maturare târzie.
Părți afectate: lăstarii, frunzișul și boabele
Condiții favorizante: Fertilizare azotată în exces pe cultura de struguri de masă tardivi.
Sursă: Marschner, Mineral Nutrition of Higher Plants (3rd ed., 2012); ghiduri de viticultură
K — Potasiu
Excesul de potasiu induce antagonic carența de magneziu, cu îngălbenire și apoi brunificare internervurală pe frunzele bazale bătrâne.
Părți afectate: frunzele bazale
Condiții favorizante: Fertilizare potasică dezechilibrată, fără corectarea magneziului.
Sursă: Marschner, Mineral Nutrition of Higher Plants (3rd ed., 2012)
Analiză de țesut vegetal
EDTA Plant — interpretare pe fenofaze. Țesut prelevat: Limb foliar / pețiol opus inflorescenței.
| Element | Fenofază | Deficitar | Optim | Ridicat |
|---|---|---|---|---|
| N — Azot | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 1-1,8 % | — |
| P — Fosfor | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 0,1-0,25 % | — |
| K — Potasiu | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 1-2,5 % | — |
| Ca — Calciu | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 1-3,5 % | — |
| Mg — Magneziu | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 0,15-0,5 % | — |
| S — Sulf | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 0,1-0,3 % | — |
| Fe — Fier | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 50-200 ppm | — |
| Mn — Mangan | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 20-150 ppm | — |
| Zn — Zinc | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 15-50 ppm | — |
| Cu — Cupru | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 5-20 ppm | — |
| B — Bor | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 20-60 ppm | — |
| Mo — Molibden | BBCH 57–77 (pre-înflorire–creștere boabe) | — | 0,05-0,5 ppm | — |
Sursă: Champagnol (1984) · OIV Technical Notes · IPNI Grapevine Guide
Boli și dăunători
Recunoaștere și prevenție agronomică. Combaterea chimică nu face obiectul acestui ghid.
Mana viței de viePlasmopara viticola
BoalăRecunoaștere: Pe fața frunzelor apar pete gălbui, uleioase, iar pe dos un puf alb dens; pe struguri boabele tinere se brunifică și se zbârcesc, cu pierderi mari, iar defolierea slăbește maturarea lungă a soiurilor tardive.
Condiții favorizante: Vreme caldă și umedă, ploi frecvente și frunziș ud persistent.
Prevenție agronomică: Aerisirea rândurilor, palisare și dirijarea lăstarilor, drenaj bun, controlul buruienilor și igiena resturilor infectate.
Stadii afectate: BBCH 10-89
Sursă: EPPO Global Database; CABI Crop Protection Compendium
Făinarea viței de vieErysiphe necator
BoalăRecunoaștere: Puf albicios-cenușiu, făinos, pe frunze, lăstari și boabe; boabele atacate crapă, se deformează și își pierd aspectul comercial, esențial la strugurii de masă.
Condiții favorizante: Vreme caldă, aer stagnant și umbrire, fără ploaie abundentă.
Prevenție agronomică: Aerisire, dirijarea lăstarilor și defoliere parțială la struguri, echilibrarea azotului și igiena vegetației.
Stadii afectate: BBCH 10-89
Sursă: EPPO Global Database; CABI Crop Protection Compendium
Putregaiul cenușiu al strugurilorBotrytis cinerea
BoalăRecunoaștere: Boabele coapte se brunifică, se înmoaie și se acoperă cu mucegai cenușiu pulverulent, risc accentuat la soiurile tardive expuse toamna la ploi și rouă; putregaiul se extinde rapid în ciorchinii deși și la boabele crăpate.
Condiții favorizante: Umiditate ridicată și ploi de toamnă la maturare târzie, ciorchini compacți și boabe crăpate.
Prevenție agronomică: Aerisirea ciorchinilor prin dirijarea lăstarilor și defoliere, evitarea excesului de azot, recoltare la timp și igiena.
Stadii afectate: BBCH 81-89
Sursă: EPPO Global Database; CABI Crop Protection Compendium
Observi simptome pe viță de vie — struguri de masă tardivi?
Descrie ce vezi sau încarcă o fotografie. AI-ul identifică carența și îți oferă schema ROfert specifică.
🔬 Pornește diagnostic AIAdaptabilitate climatică
Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi este o cultură termofilă, cu necesar de apă ridicat (~650 mm/sezon) și preferă soluri neutre (pH 5.8–7.8). Interval termic optim: 12–36°C.
Întrebări frecvente
Când se seamănă sau se plantează Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi?▼
Pentru Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi (Vitis vinifera L. (soiuri de masă tardive)), perioada recomandată de semănat/plantare este: Plantat: Primăvară (martie–mai).
Ce pH al solului preferă Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi?▼
Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi se dezvoltă optim pe soluri cu pH între 5.8 și 7.8.
Care este necesarul de apă pentru Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi?▼
Necesarul de apă pe sezon pentru Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi este de aproximativ 650 mm.
La câți ani se recomandă rotația culturii pentru Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi?▼
Pauza de rotație recomandată pentru Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi este de minimum 6 ani.
Care sunt cele mai frecvente carențe nutriționale la Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi?▼
La Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi, carențele documentate cel mai frecvent sunt: Calciu (Ca), Potasiu (K). Corecția foliară se poate face cu ROfert® Ca.
Care este temperatura optimă de cultivare pentru Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi?▼
Intervalul termic optim pentru Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi este 12–36°C.
Culturi înrudite
Explorează ghiduri de cultură și fertilizare foliară pentru culturi cu profil agronomic asemănător.
Ghid de cultură: Viță de vie — Soiuri Fără Sâmburi
Vitis vinifera L. (soiuri seedless)
Înrudire botanică (gen Vitis)
Ghid de cultură: Viță de vie — Struguri de Masă Timpurii
Vitis vinifera L. (soiuri de masă timpurii)
Înrudire botanică (gen Vitis)
Ghid de cultură: Viticultură Premium — Vinuri Fine
Vitis vinifera L. (management premium DOC/DOCG)
Înrudire botanică (gen Vitis)
Ghid de cultură: Viticultură Intensivă — Productivitate Maximă
Vitis vinifera L. (sistem de cultură intensivă)
Înrudire botanică (gen Vitis)
Ghid de cultură: Viticultură Ecologică (Bio)
Vitis vinifera L. (cultură ecologică certificată)
Înrudire botanică (gen Vitis)
Ghid de cultură: Portaltoi Viticoli — Alegere și Nutriție
Vitis riparia × V. berlandieri × V. rupestris (hibrizi portaltoi)
Înrudire botanică (gen Vitis)
Resurse conexe pentru această cultură
Carențele documentate ale culturii, soluțiile foliare ROfert®, lucrările mecanice relevante și fișele de afecțiuni.
Surse și referințe tehnice
Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.
Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines
IFA — International Fertilizer Association(2006)
Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations
Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România
Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.