← Înapoi la Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi

📊 Repere fiziologice — Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi

Etape de dezvoltare și repere pentru nutriția culturii

Repere fiziologice

Confirmarea obligatorie a soiului și a programului actual

grup tardiv, nu soi unic

Pregătire pentru etapa următoare: confirmați soiul și ținta de păstrare înainte de alegerea fertilizării

Cultură / taxon: Soiuri Tardive · Vitis vinifera L. (soiuri de masă tardive)

Necesar / elemente prioritare:

Rol agronomic: ROfert nu are în prezent o schemă validată pentru acest grup (0 scheme); cele 2 scheme publicate anterior nu se mai aplică.

Elemente prioritare și roluri în acest stadiu

NAzot
Rol fiziologic

Azotul intră în aminoacizi, proteine și clorofilă; participă la construirea țesuturilor și la funcționarea aparatului fotosintetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita sinteza proteinelor, dezvoltarea țesuturilor și fotosinteza.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Creștere redusă și cloroză care apare de regulă mai întâi pe frunzele mai bătrâne.

Pagina dedicată carenței de N
Referințe documentare (3)
KPotasiu
Rol fiziologic

Potasiul contribuie la reglarea stomatelor și a utilizării apei, la activarea enzimelor și la transportul asimilatelor spre organele în creștere sau de depozitare.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta reglarea hidrică, funcționarea enzimelor și transportul asimilatelor.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză marginală, urmată uneori de necroză, de regulă mai întâi pe frunzele mai bătrâne.

Pagina dedicată carenței de K
Referințe documentare (3)
CaCalciu
Rol fiziologic

Calciul contribuie la formarea și integritatea pereților și membranelor celulare, inclusiv în țesuturile tinere.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta țesuturile nou formate și integritatea celulară; transportul slab spre un organ poate produce o carență locală.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Afectarea punctelor de creștere, a frunzelor tinere sau a rădăcinilor; manifestarea depinde de organ și de cultură.

Pagina dedicată carenței de Ca
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Documentația UC Davis include calciul în bilanțul mineral al viței și în evaluarea solului. Interpretarea stării nutritive este influențată de portaltoi, soi, distribuția rădăcinilor și irigare. Prezența calciului în aceste evaluări nu dovedește un necesar suplimentar doar pentru că strugurii sunt timpurii, tardivi, fără sâmburi ori produși intensiv.

Documentație de viticultură din California. Rezultatele diferă în funcție de soi, portaltoi și regiune; nu constituie o calibrare separată pentru sistemele ecologice, intensive, premium sau pentru fiecare grupă de struguri de masă.

  • University of California, Davis — Grapevine Mineral NutritionMineral content; Vineyard soil analysis — chemistry and nutrient baselinePasajul original din sursă (explicat în română mai sus):
    Rootstock Variety Soil depth Root distribution Irrigation patterns Crop load Soil pests Soil Chemistry / nutrient availability
Referințe documentare (3)
MgMagneziu
Rol fiziologic

Magneziul este constituent al clorofilei și participă la activarea enzimelor și la metabolismul fosfaților.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita fotosinteza în țesuturile verzi și procesele enzimatice asociate creșterii.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză între nervuri, de regulă pe frunzele mai bătrâne, cu nervuri care rămân verzi.

Pagina dedicată carenței de Mg
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

În Rhein Riesling, magneziul a fost mai concentrat în frunzele tinere decât în cele mature: 1,73 față de 1,33 mg/g de substanță uscată. La Cabernet Sauvignon relația a fost inversă, 1,22 față de 1,71 mg/g. Grupurile statistice au fost diferite. Sensurile opuse între soiuri nu permit formularea unei singure evoluții pentru toate vițele sau deducerea unei doze de magneziu.

Mg în două categorii de frunze și două soiuri Vitis vinifera; nu serii temporale sau fertilizări comparate. Referința este din soiuri pentru vin, nu experiment pe soiuri de masă. Nu validează precocitatea, apirenia, calitatea boabelor sau aplicări pentru aceste categorii.

Referințe documentare (3)
BBor
Rol fiziologic

Borul participă la procese celulare și la dezvoltarea țesuturilor tinere; sursa descrie implicarea sa în sinteza ARN și activitatea celulară.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta meristemele, dezvoltarea rădăcinilor și a lăstarilor și funcționarea organelor reproducătoare.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Deformarea sau moartea punctelor de creștere și afectarea țesuturilor tinere; simptomele specifice trebuie diferențiate pe cultură.

Pagina dedicată carenței de B
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

În Cabernet Sauvignon, borul din frunzele mature a fost de 43,3 µg/g de substanță uscată, față de 30,6 µg/g în cele tinere, în grupuri statistice diferite. Acesta este borul măsurat în limbul foliar, nu un experiment privind legarea boabelor, altoirea sau aplicarea borului.

B în frunze Cabernet Sauvignon; nu efect al portaltoiului, al altoirii sau al unei doze. Nu a fost izolat efectul altoirii sau al unui portaltoi. Referința este din soiuri pentru vin, nu experiment pe soiuri de masă. Nu validează precocitatea, apirenia, calitatea boabelor sau aplicări pentru aceste categorii.

Referințe documentare (3)

Condiție de aplicare: Se aplică doar recomandările ROfert actuale.

Obiectiv: Evitarea schemelor vechi, nevalidate.

Risc descris: 6–8 pulverizări cu Ca nu sunt protocol curent validat

Surse documentare (2)

Organ de prelevat pentru analiza de țesut

  • limbul frunzei

Scop: verificarea stării de nutriție a culturii în această fenofază. Analiza de laborator se solicită la EDTA Plant.

Context și surse (2)

Surse și referințe tehnice

Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.

[1]

FAO

Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines

[2]

IFA — International Fertilizer Association(2006)

Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations

[3]

INCDA Fundulea

Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România

Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.