Ghid Sfeclă roșie

Beta vulgaris L. var. conditiva Alef.

350 mm
Apă necesară
6,5–7,5
pH sol adecvat
15–22 °C
Temperaturi
4 ani
Rotație
M

Repere fiziologice și nutriționale

Rolurile nutritive și ferestrele fiziologice sunt prezentate pe fenofaze, împreună cu limitele informațiilor disponibile. Aceste repere nu stabilesc singure momentul sau condițiile aplicării.

📊5fenofaze BBCH
⚠️0perioade critice
🌿3ferestre ROfert
🔬4elemente urmărite
🧪6elemente nutritive

Fenofazele BBCH descriu dezvoltarea culturii; ferestrele ROfert indică perioadele de nutriție prezentate în ghid; perioadele critice sunt etapele sensibile la deficit (sursele consultate nu precizează astfel de perioade pentru această cultură).

Recomandare fenologică

Ce construiește cultura acum și ce opțiuni sunt potrivite

Alege codul BBCH observat în parcelă pentru a vedea produsele și dozele potrivite.

Rezultat pentru cultura ta
Alege o fenofază

Generalități

Descriere

Rădăcinoasă din Amaranthaceae cultivată pentru organul de rezervă roșu, comestibil, rezultat din îngroșarea axului subteran. Profilul se referă la sfecla roșie de consum, nu la sfecla de zahăr.

Particularități biologice

Plantă bienală cultivată ca anuală, care formează o rădăcină tuberizată de rezervă; pigmentația roșie este asociată cu betalainelor, iar forma cultivată este selectată pentru organul de depozit subteran. Aparține unui complex de forme al speciei Beta vulgaris.

Adaptabilitate climatică

Sfeclă roșie este o cultură de climat temperat, cu necesar de apă moderat (~350 mm/sezon) și preferă soluri neutre (pH 6,5–7,5). Interval termic optim: 15–22°C.

💧
350 mm/sezon
Necesar de apă
Regim moderat
🌡️
15–22 °C
Interval termic optim
Cultură de climat temperat
🧪
6,5–7,5
pH sol
preferă soluri neutre

Rotația culturii (detaliat)

Premergătoare bune

  • cereale păioase
  • leguminoase anuale

Premergătoare nerecomandate

  • sfeclă, spanac sau alte chenopodiacee (cercosporioză, minier, nematozi)
Interval de revenire: min. 4 ani

Se evită revenirea sfeclei și a spanacului pe același sol mai devreme de 3-4 ani, pentru a nu întreține cercosporioza, minierul și nematozii; rotația cu cereale și leguminoase reduce inoculul din sol.

Sursă: Ghiduri de agrotehnică universitară; EPPO / CABI

Tehnologia de cultivare

🔄
Min. 4 ani
Rotație recomandată
Sol luto-nisipos, afânat, fără hardpan și bine drenat (pH 6,5–7,5); mărunțire fină pentru rădăcini bine conformate.
Pregătirea solului
Densitate: Circa 40–80 plante la metru pătrat, în funcție de destinație (rădăcini mici pentru conservă sau mari pentru piață). · Adâncime: 2–3 cm la semănat direct. · Distanță între rânduri: 25–40 cm între rânduri. · Semănat direct primăvara (martie–aprilie) sau vara (iulie) pentru cultura de toamnă; glomerulele dau mai multe plante și necesită rărire.
Semănat
Necesar moderat (aproximativ 350 mm); umiditate uniformă pentru rădăcini netede — alternanța secetă/udare crește riscul de crăpare și inele albe.
Irigare
Prașile mecanice repetate în faza timpurie, când cultura crește lent; patul germinativ fals reduce presiunea buruienilor.
Combaterea buruienilor (agronomic)
Recoltare iulie–august (cultura de primăvară) sau octombrie (toamnă), la diametrul specific soiului, înainte de lignificarea rădăcinii.
Recoltare

Sursă: FAO — Beetroot (Beta vulgaris) / Ecocrop; ghiduri de agrotehnică universitară

Consum nutrienți / tonă produs

Consumul pe tonă de produs se publică doar pentru elementele care au o sursă științifică verificabilă, exprimată în unități comparabile. Bibliografia generală a culturii nu este folosită pentru valori kg/t.

Rolurile elementelor nutritive

Referințele generale explică funcțiile elementelor, fără a demonstra singure un efect specific acestei culturi sau etape. Semnele generale sunt repere de diferențiere, nu confirmarea unei carențe. Aceste funcții nu stabilesc singure un necesar cantitativ, un produs sau o aplicare.

NAzot
Rol fiziologic

N/P/K de bază susțin instalarea

  • N trebuie să fie suficient, dar nu excesiv
  • N în exces înrăutățește nitrații/calitatea.
  • N se reduce.
Interpretare fiziologică pentru această etapă

N excesiv favorizează tops și nitrate

  • excesul de N crește nitrații. Supra-N poate crește nitrații chiar dacă producția răspunde.

Perioada de aplicare: răsărire–4/6 frunze. Perioada de aplicare: 6–10 frunze / început îngroșare. Perioada de aplicare: îngroșare principală rădăcină.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește dacă îngălbenirea este relativ uniformă și începe pe frunzele mai bătrâne, de jos. Compară cu S, unde sunt afectate mai întâi frunzele tinere, și cu Mg, unde decolorarea este între nervuri.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — N

Pagina dedicată carenței de N
Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: răsărire–4/6 frunze

Fereastra din tehnologia culturii: răsărire–4/6 frunze

Fereastra din tehnologia culturii: 6–10 frunze / început îngroșare

Fereastra din tehnologia culturii: 6–10 frunze / început îngroșare

Fereastra din tehnologia culturii: îngroșare principală rădăcină

Fereastra din tehnologia culturii: îngroșare principală rădăcină

Fereastra din tehnologia culturii: îngroșare târzie–maturare

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 31; simptome ilustrate, p. 33

Referințe documentare (1)
PFosfor
Rol fiziologic
Efecte fiziologice generale

Un deficit poate încetini creșterea și dezvoltarea organelor și poate întârzia maturarea.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește creșterea slabă, întârzierea dezvoltării și frunzele mai bătrâne verde-închis, uneori purpurii. Culoarea singură nu stabilește cauza: confrunt-o cu starea rădăcinilor, condițiile sezonului și analiza solului.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — P

Pagina dedicată carenței de P
Documentație specifică acestei culturi

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 34

Referințe documentare (1)
KPotasiu
Rol fiziologic

N/P/K de bază susțin instalarea

  • K este important pentru rădăcină
  • K/B rămân centrale
  • La final, menținerea K/Mg poate fi utilă numai dacă statusul o indică
Interpretare fiziologică pentru această etapă

Suplimentarea cu B/K nu garantează spor de producție.

Perioada de aplicare: îngroșare târzie–maturare.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește reducerea creșterii, apoi cloroza și arsurile marginale pe frunzele mai bătrâne. În tabloul descris de sursă, nervura principală poate rămâne verde. Lipsa arsurilor vizibile nu exclude o limitare timpurie a creșterii.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — K

Pagina dedicată carenței de K
Documentație specifică acestei culturi

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 35

Referințe documentare (1)
CaCalciu
Rol fiziologic

Calciul contribuie la formarea și integritatea pereților și membranelor celulare, inclusiv în țesuturile tinere.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta țesuturile nou formate și integritatea celulară; transportul slab spre un organ poate produce o carență locală.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere și mugurele terminal: deformarea, curbarea și necrozarea marginilor sunt repere de verificat. Compară cu B, unde țesuturile tinere pot deveni fragile; verifică și aprovizionarea cu apă, nu doar cantitatea de Ca din sol.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Ca

Pagina dedicată carenței de Ca
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

La sfecla roșie din sistemul hidroponic studiat, calciul foliar a fost mai concentrat în varianta cu aporturi mai mari de azot și calciu. Comparația este între formulări nutritive diferite; nu demonstrează că diferența de producție a fost cauzată numai de calciu.

Beta vulgaris «Bull’s Blood»; Egilla 2009, Table 2a, Ca foliar pe masă uscată; nu soiuri de sfeclă de zahăr.

Referințe documentare (1)
MgMagneziu
Rol fiziologic

La final, menținerea K/Mg poate fi utilă numai dacă statusul o indică

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita fotosinteza în țesuturile verzi și procesele enzimatice asociate creșterii.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Caută cloroză între nervuri pe frunzele mai bătrâne, cu nervuri care rămân verzi. Compară cu îngălbenirea uniformă asociată N și cu afectarea predominant marginală asociată K.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Mg

Pagina dedicată carenței de Mg
Documentație specifică acestei culturi

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 37

Referințe documentare (1)
SSulf
Rol fiziologic

Sulful participă la formarea proteinelor prin aminoacizii care conțin sulf și la funcționarea unor enzime.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate reduce sinteza proteinelor și creșterea; nu se deduce din această funcție o doză de fertilizare.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Verifică îngălbenirea frunzelor tinere, de regulă fără pete sau benzi clorotice distincte. Compară distribuția cu N: în tabloul tipic al deficitului de N, frunzele mai bătrâne sunt afectate primele.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — S

Pagina dedicată carenței de S
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Sulful din frunzele de sfeclă roșie a avut medii de 6,1 și 5,6 mg/g de masă uscată în cele două formulări testate. Diferența nu a fost semnificativă la nivelul de 5% folosit în studiu. Aceasta nu dovedește că planta nu are nevoie de sulf sau că sulful nu poate limita alte culturi ori condiții.

Beta vulgaris «Bull’s Blood»; Egilla 2009, Table 2a, S foliar, P = 0,0576; fără prag dedus din această comparație.

Referințe documentare (1)
BBor
Rol fiziologic

B este important, dar doza se bazează pe sol/istoric și fereastra de toxicitate este îngustă.

  • B previne defectele interne pe solurile cu risc.
  • K/B rămân centrale
Interpretare fiziologică pentru această etapă

B insuficient produce canker/necroză internă. Excesul de B/micro poate fi toxic

  • Suplimentarea cu B/K nu garantează spor de producție.

Perioada de aplicare: răsărire–4/6 frunze. Perioada de aplicare: 6–10 frunze / început îngroșare. Perioada de aplicare: îngroșare târzie–maturare.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Examinează mugurele terminal și frunzele tinere pentru deformare, îngroșare, fragilitate și necroze; poate fi afectat punctul principal de creștere. Nu atribui automat aceleași semne unei lipse de Ca: compară tiparul și verifică analizele.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — B

Pagina dedicată carenței de B
Documentație specifică acestei culturi

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 39

Referințe documentare (1)
CuCupru
Rol fiziologic

Cuprul participă la sisteme enzimatice și la transportul electronilor, inclusiv în fotosinteză și respirație.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta procesele de oxidoreducere și funcționarea țesuturilor active.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza frunzelor tinere, ofilirea sau uscarea vârfurilor și creșterea redusă. Semnele de pe organele reproductive se interpretează numai dacă acele organe sunt prezente; nu se transferă simptomele cerealelor asupra altor culturi.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Cu

Pagina dedicată carenței de Cu
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Cuprul din frunzele de sfeclă roșie a avut medii de 25,6 și 23,1 μg/g de masă uscată, fără o diferență semnificativă între formulările experimentale. Rezultatul privește cuprul foliar, nu eficiența unei corecții cu cupru și nici concentrația din rădăcina comestibilă.

Beta vulgaris «Bull’s Blood»; Egilla 2009, Table 2b, Cu, P = 0,2587; frunze, μg/g uscat.

Referințe documentare (1)
FeFier
Rol fiziologic

Fierul participă la enzime și la transportul electronilor; este necesar pentru sinteza și menținerea clorofilei, fără a fi atomul central al acesteia.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita formarea clorofilei și procesele de fotosinteză și respirație.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere pentru cloroză între nervuri, cu delimitare pronunțată între nervurile verzi și țesutul decolorat. În cazuri severe, frunza se poate albi. Compară cu Mn, unde delimitarea poate fi mai puțin netă și aspectul mai pătat.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Fe

Pagina dedicată carenței de Fe
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Concentrația fierului din frunzele de sfeclă roșie nu a diferit semnificativ între cele două soluții nutritive. Analiza fierului total nu stabilește fracția fiziologic activă; compararea cu reperele de suficiență citate de autor nu este un experiment de confirmare a unei carențe de fier.

Beta vulgaris «Bull’s Blood»; Egilla 2009, Table 2b, Fe, P = 0,3230; fără promovarea reperelor externe de suficiență.

Referințe documentare (1)
MnMangan
Rol fiziologic

Manganul activează enzime și participă la fotosistemul II și la fotoliza apei în țesuturile fotosintetice.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și activitatea enzimatică; exprimarea simptomelor diferă între grupele botanice.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri pe frunzele tinere, cu aspect pătat și delimitare mai puțin netă decât în tabloul tipic al deficitului de Fe. În sol acid trebuie verificată și toxicitatea Mn, nu presupus automat un deficit.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Mn

Pagina dedicată carenței de Mn
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Baza USDA de compoziție alimentară documentează manganul în sfecla crudă. Aceasta este o informație despre produsul alimentar recoltat, nu un prag al manganului în frunza vie. Conținutul din produs nu permite atribuirea unei carențe și nu demonstrează necesitatea unui aport suplimentar.

Date de compoziție alimentară, nu analize foliare, praguri de carență sau experimente de răspuns la fertilizare. Organul recoltat și starea produsului nu se confundă cu starea nutritivă a plantei vii.

Referințe documentare (1)
MoMolibden
Rol fiziologic

Molibdenul este cofactor al nitrat-reductazei: funcția este relevantă când planta asimilează azot nitric. Participarea la fixarea azotului privește sistemele microbiene care realizează acest proces.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Dacă nutriția implică reducerea nitraților, deficitul de Mo poate limita asimilarea azotului; nu presupunem automat o simbioză fixatoare sau un aport extern necesar.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Verifică plantele palide și frunzele mai bătrâne cu pete necrotice, margini aparent arse ori frunze curbate. Compară cu N, unde îngălbenirea tipică este mai uniformă și fără această pătare necrotică.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Mo

Pagina dedicată carenței de Mo
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Molibdenul foliar al sfeclei roșii a fost mai concentrat în a doua formulare nutritivă, cu medii de 1,64 și 5,08 μg/g de masă uscată. Studiul nu este o comparație între aplicarea și omisiunea molibdenului și nu demonstrează separat că molibdenul a determinat sporul de producție.

Beta vulgaris «Bull’s Blood»; Egilla 2009, Table 2b, Mo foliar, P < 0,0001; nu concentrația soluției sau o doză.

Referințe documentare (1)
ZnZinc
Rol fiziologic

Zincul participă la enzime, la sinteza ARN și proteinelor și la sinteza triptofanului, precursor al acidului indolacetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta metabolismul și dezvoltarea țesuturilor, cu reducerea creșterii și modificarea frunzelor.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri și creșterea redusă; în cheia sursei pot fi afectate inițial frunzele intermediare, iar ulterior și cele tinere sau bătrâne.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Zn

Pagina dedicată carenței de Zn
Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Zincul din frunzele de sfeclă roșie a fost mai puțin concentrat în formularea în care calciul și molibdenul au fost mai concentrate: 124,4 față de 200,5 μg/g de masă uscată. Diferența a fost semnificativă, dar nu dovedește o competiție cauzală între zinc și fiecare dintre celelalte elemente.

Beta vulgaris «Bull’s Blood»; Egilla 2009, Table 2b, Zn foliar, P < 0,0001; asociere în formulări multiple.

Referințe documentare (1)
Cl
Rol fiziologic

Clorul participă la eliberarea oxigenului în fotosinteză și la reglarea presiunii osmotice și a conținutului de apă al țesuturilor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și relațiile hidrice ale țesuturilor active. Funcția nu autorizează un aport suplimentar de cloruri sau creșterea salinității.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Examinează pătarea clorotică și necrotică, delimitarea bruscă dintre țesutul viu și cel mort și ofilirea marginilor. Pătarea nu confirmă singură cauza nutritivă; sursa o diferențiază inclusiv de pătările foliare fungice.

  • Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — Cl

Referințe documentare (1)
NaSodiu
Rol fiziologic

La sfecla roșie, studiul pe soiurile Scarlet Supreme și Ruby Queen corelează acumularea de Na cu acumularea de glicin-betaină și relațiile osmotice ale frunzelor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

În experimentul de 42 de zile, tratamentul salin a crescut acumularea de glicin-betaină; clorofila, rata fotosintezei și fluorescența clorofilei nu au fost afectate de nivelurile de Na testate. Este un rezultat în condițiile studiului, nu o toleranță nelimitată.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Observația păstrează cultura și condițiile studiului; nu este atribuită automat acestui cod BBCH.

Evaluare și limite

Studiul descrie toleranța și compartimentarea Na și glicin-betainei, nu un diagnostic de carență de Na sau un necesar obligatoriu.

Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Într-un experiment hidroponic pe sfecla roșie Scarlet Supreme și Ruby Queen, salinitatea a crescut acumularea sodiului și a glicin-betainei în țesuturi. Parametrii fotosintetici urmăriți nu au fost afectați în condițiile testate. Rezultatul descrie toleranța metabolică a celor două cultivare, nu un beneficiu universal al adaosului de sare.

Experiment de 42 de zile în cameră de creștere și sistem NFT; nu doză de fertilizare sau recomandare de salinizare în câmp.

Referințe documentare (2)

Analiză de țesut vegetal

Nu există un set de praguri foliare specific acestei specii. Valorile din buletinul de analiză se interpretează de laboratorul EDTA Plant, fără praguri preluate de la altă cultură.

Ce faci mai departe?

Continuă cu instrumentul potrivit pentru cultura Sfeclă roșie.

Întrebări frecvente

Ce pH al solului este potrivit pentru Sfeclă roșie?▼

Sfeclă roșie se cultivă pe soluri cu pH între 6,5 și 7,5.

Care este necesarul de apă pentru Sfeclă roșie?▼

Necesarul de apă pe sezon pentru Sfeclă roșie este de aproximativ 350 mm.

La câți ani se recomandă rotația culturii pentru Sfeclă roșie?▼

Pauza de rotație recomandată pentru Sfeclă roșie este de minimum 4 ani.

Care sunt cele mai frecvente carențe nutriționale la Sfeclă roșie?▼

La Sfeclă roșie, carențele documentate cel mai frecvent sunt: Bor (B), Mangan (Mn), Potasiu (K).

Care este temperatura optimă de cultivare pentru Sfeclă roșie?▼

Intervalul termic optim pentru Sfeclă roșie este 15–22°C.

Surse și referințe tehnice

Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.

[1]

FAO

Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines

[2]

IFA — International Fertilizer Association(2006)

Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations

[3]

INCDA Fundulea

Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România

Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.