← Înapoi la Pepiniere Viticole — Producție Material Săditor

📊 Repere fiziologice — Pepiniere Viticole — Producție Material Săditor

Etape de dezvoltare și repere pentru nutriția culturii

Repere fiziologice

Condiție obligatorie SISTEM ALTOI×PORTALTOI×PEPINIERĂ

pepinierea include stratificare/calusare, forțaj și câmp de repicaj; nu este o singură fenofază de vie roditoare

Pregătire pentru etapa următoare: confirmă combinație altoi×portaltoi, etapa tehnologică și mediul de înrădăcinare

Cultură / taxon: Pepiniere Viticole · Vitis vinifera × Vitis sp. (viță altoită în pepiniera)

Necesar / elemente prioritare:
NPKCaMgmicros specifice stadiului

Rol agronomic: Formarea calusului, înrădăcinarea și creșterea lăstarului sunt ținte fiziologice distincte; pragurile pentru vie pe rod nu pot fi copiate în stadiile de pepinieră.

Elemente prioritare și roluri în acest stadiu

NAzot
Rol fiziologic

Azotul intră în aminoacizi, proteine și clorofilă; participă la construirea țesuturilor și la funcționarea aparatului fotosintetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita sinteza proteinelor, dezvoltarea țesuturilor și fotosinteza.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Creștere redusă și cloroză care apare de regulă mai întâi pe frunzele mai bătrâne.

Pagina dedicată carenței de N
Referințe documentare (3)
PFosfor
Rol fiziologic

Fosforul participă la stocarea și transferul energiei și la dezvoltarea rădăcinilor, florilor, semințelor și fructelor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate încetini creșterea și dezvoltarea organelor și poate întârzia maturarea.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Creștere slabă și lentă; frunzele pot deveni verde-închis, iar unele plante dezvoltă colorații purpurii.

Pagina dedicată carenței de P
Referințe documentare (3)
KPotasiu
Rol fiziologic

Potasiul contribuie la reglarea stomatelor și a utilizării apei, la activarea enzimelor și la transportul asimilatelor spre organele în creștere sau de depozitare.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta reglarea hidrică, funcționarea enzimelor și transportul asimilatelor.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză marginală, urmată uneori de necroză, de regulă mai întâi pe frunzele mai bătrâne.

Pagina dedicată carenței de K
Referințe documentare (3)
CaCalciu
Rol fiziologic

Calciul contribuie la formarea și integritatea pereților și membranelor celulare, inclusiv în țesuturile tinere.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta țesuturile nou formate și integritatea celulară; transportul slab spre un organ poate produce o carență locală.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Afectarea punctelor de creștere, a frunzelor tinere sau a rădăcinilor; manifestarea depinde de organ și de cultură.

Pagina dedicată carenței de Ca
Referințe documentare (3)
MgMagneziu
Rol fiziologic

Magneziul este constituent al clorofilei și participă la activarea enzimelor și la metabolismul fosfaților.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita fotosinteza în țesuturile verzi și procesele enzimatice asociate creșterii.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză între nervuri, de regulă pe frunzele mai bătrâne, cu nervuri care rămân verzi.

Pagina dedicată carenței de Mg
Referințe documentare (3)

Condiție de aplicare: stadiu + altoi/portaltoi + substrat/sol

Obiectiv: material altoit viabil, nu doar creștere foliară

Risc descris: folosirea pragurilor pentru vie pe rod în pepinieră creează o falsă precizie

Surse documentare (2)

stratificare–calusare

țesuturile de altoi și portaltoi formează calus și conexiuni vasculare

Pregătire pentru etapa următoare: temperatură/umiditate/igienă înainte de nutriție foliară

Cultură / taxon: Pepiniere Viticole · Vitis vinifera × Vitis sp. (viță altoită în pepiniera)

Necesar / elemente prioritare:
fără tratament foliar de rutinărezervele endogene domină inițial

Rol agronomic: Succesul calusării depinde în principal de compatibilitatea altoirii, hidratarea țesuturilor, temperatură și igienă.

Condiție de aplicare: calus uniform + fără deshidratare

Obiectiv: sudare corectă

Risc descris: foliarul nu poate repara incompatibilitatea sau necroza zonei de altoire

Surse documentare (2)

plantare în câmp–primele frunze

rădăcinile adventive și lăstarul nou se stabilesc

Pregătire pentru etapa următoare: P/K/Ca/Mg/N moderat în zona rădăcinilor; micro numai la simptome/analiză de țesut

Cultură / taxon: Pepiniere Viticole · Vitis vinifera × Vitis sp. (viță altoită în pepiniera)

Necesar / elemente prioritare:
NPKCaMg

Detalii: diagnostic Zn/Fe/Mn

Rol agronomic: Genotipul portaltoiului determină absorbția nutrienților; stabilirea este mai întâi la nivelul zonei rădăcinilor.

Elemente prioritare și roluri în acest stadiu

NAzot
Rol fiziologic

Azotul intră în aminoacizi, proteine și clorofilă; participă la construirea țesuturilor și la funcționarea aparatului fotosintetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita sinteza proteinelor, dezvoltarea țesuturilor și fotosinteza.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Creștere redusă și cloroză care apare de regulă mai întâi pe frunzele mai bătrâne.

Pagina dedicată carenței de N
Referințe documentare (4)
PFosfor
Rol fiziologic

Fosforul participă la stocarea și transferul energiei și la dezvoltarea rădăcinilor, florilor, semințelor și fructelor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate încetini creșterea și dezvoltarea organelor și poate întârzia maturarea.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Creștere slabă și lentă; frunzele pot deveni verde-închis, iar unele plante dezvoltă colorații purpurii.

Pagina dedicată carenței de P
Referințe documentare (4)
KPotasiu
Rol fiziologic

Potasiul contribuie la reglarea stomatelor și a utilizării apei, la activarea enzimelor și la transportul asimilatelor spre organele în creștere sau de depozitare.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta reglarea hidrică, funcționarea enzimelor și transportul asimilatelor.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză marginală, urmată uneori de necroză, de regulă mai întâi pe frunzele mai bătrâne.

Pagina dedicată carenței de K
Referințe documentare (4)
CaCalciu
Rol fiziologic

Calciul contribuie la formarea și integritatea pereților și membranelor celulare, inclusiv în țesuturile tinere.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta țesuturile nou formate și integritatea celulară; transportul slab spre un organ poate produce o carență locală.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Afectarea punctelor de creștere, a frunzelor tinere sau a rădăcinilor; manifestarea depinde de organ și de cultură.

Pagina dedicată carenței de Ca
Referințe documentare (4)
MgMagneziu
Rol fiziologic

Magneziul este constituent al clorofilei și participă la activarea enzimelor și la metabolismul fosfaților.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita fotosinteza în țesuturile verzi și procesele enzimatice asociate creșterii.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză între nervuri, de regulă pe frunzele mai bătrâne, cu nervuri care rămân verzi.

Pagina dedicată carenței de Mg
Referințe documentare (4)
FeFier
Rol fiziologic

Fierul participă la enzime și la transportul electronilor; este necesar pentru sinteza și menținerea clorofilei, fără a fi atomul central al acesteia.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita formarea clorofilei și procesele de fotosinteză și respirație.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză între nervuri pe frunzele tinere; în cazuri severe frunzele cele mai tinere pot deveni aproape albe.

Pagina dedicată carenței de Fe
Referințe documentare (4)
MnMangan
Rol fiziologic

Manganul activează enzime și participă la fotosistemul II și la fotoliza apei în țesuturile fotosintetice.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și activitatea enzimatică; exprimarea simptomelor diferă între grupele botanice.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Cloroză în țesuturile tinere și pete; forma și localizarea acestora diferă între monocotiledonate și dicotiledonate.

Pagina dedicată carenței de Mn
Referințe documentare (4)
ZnZinc
Rol fiziologic

Zincul participă la enzime, la sinteza ARN și proteinelor și la sinteza triptofanului, precursor al acidului indolacetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta metabolismul și dezvoltarea țesuturilor, cu reducerea creșterii și modificarea frunzelor.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat. Asocierea cu această etapă este orientativă; referința generală nu măsoară absorbția la acest cod BBCH.

Carență și diagnostic

Semne generale de referință, nu confirmarea unei carențe la planta observată: Frunze mici și cloroză; vârsta frunzelor afectate și distribuția simptomelor diferă între culturi.

Pagina dedicată carenței de Zn
Referințe documentare (4)

Volum de apă: 300–500 L/ha

Condiție de aplicare: înrădăcinare + EC/pH sol + apă + genotip

Obiectiv: prindere și pornire uniformă

Risc descris: foliarul nu poate înlocui înrădăcinarea deficitară sau pregătirea slabă a solului

Aplicați respectând condițiile indicate

Produse ROfert recomandate

Surse documentare (3)

Surse și referințe tehnice

Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.

[1]

FAO

Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines

[2]

IFA — International Fertilizer Association(2006)

Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations

[3]

INCDA Fundulea

Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România

Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.