Ghid Cireș

Prunus avium L.

620 mm
Apă necesară
5,8–7,2
pH optim sol
5–28 °C
Temperaturi
4 ani
Rotație
M

Profil fiziologic documentat

Sunt disponibile repere fiziologice documentate cu relații nutritive pe element. Rolurile, perioadele măsurate și limitele dovezii sunt prezentate în vizualizarea pe fenofaze.

📊5fenofaze BBCH
⚠️0perioade critice
🌿5ferestre ROfert
🔬2carențe documentate
🧪4elemente nutritive

Generalități

Descriere

Cireșul (Prunus avium L. ) este o specie de sâmburoase cultivată pentru fructele dulci, consumate în principal proaspete, cu valoare mare pe piața de fructe de calitate.

Importanță economică și utilizări

Are importanță economică ridicată datorită fructelor de calitate superioară și interesului pentru soiuri și portaltoi care susțin precocitate și uniformitate. Literatura de specialitate evidențiază rolul crucial al compatibilității la polenizare în obținerea producției.

Origine și răspândire

Este o specie temperată cultivată pe scară largă în Europa și în alte regiuni temperate.

Particularități biologice

Specie lemnoasă foiosă, cu tendință de vigoare mare la formele clasice și biologie de polenizare frecvent autoincompatibilă, ceea ce face ca multe soiuri să necesite polenizatori compatibili și activitate de insecte polenizatoare pentru legare bună. Fructul este o drupă, iar compatibilitatea reproductivă este controlată de sistemul S-RNase/SFB caracteristic genului Prunus.

Adaptabilitate climatică

Cireș este o cultură rezistentă la frig, cu necesar de apă ridicat (~620 mm/sezon) și preferă soluri neutre (pH 5.8–7.2). Interval termic optim: 5–28°C.

💧
620 mm/sezon
Necesar de apă
Regim ridicat
🌡️
5–28 °C
Interval termic optim
Cultură rezistentă la frig
🧪
5,8–7,2
pH sol
preferă soluri neutre

Rotația culturii (detaliat)

Premergătoare bune

  • teren nou, necultivat anterior cu rozacee lemnoase
  • cereale sau leguminoase cultivate pe amplasament înainte de plantare

Premergătoare nerecomandate

  • cireș, vișin sau alte rozacee sâmburoase (prun, cais, piersic) pe același amplasament — boala de replantare
Interval de revenire: min. 4 aniNu se cultivă după ea însăși

Cireșul fiind peren, „rotația” se referă la istoricul amplasamentului: replantarea după rozacee sâmburoase provoacă boala de replantare (patogeni de sol și nematozi). Se recomandă schimbarea amplasamentului sau o pauză lungă cu culturi neînrudite, pe sol bine drenat, cu pH corectat.

Sursă: Ghiduri de pomicultură; EPPO / CABI — stone fruit replant problems

Tehnologia de cultivare

🔄
Min. 4 ani
Rotație recomandată
Gropi mari pe teren desfundat, cu drenaj perfect — cireșul nu tolerează apa stagnantă nici câteva zile; soluri profunde, aerate (pH 6,0–7,5), pe pante cu scurgere de aer rece.
Pregătirea solului
Densitate: 4,5–5 m între rânduri × 2,5–3 m pe rând pe portaltoi de vigoare medie; pe portaltoi pitici moderni se ajunge la 4 × 2 m cu spalier. · Adâncime: Plantare la colet, toamna sau primăvara foarte devreme. · Distanță între rânduri: 4,5–5 m între rânduri. · Majoritatea soiurilor sunt autosterile — plan de polenizare obligatoriu cu soiuri intercompatibile; coroana se formează cu tăieri de vară (cicatrizare rapidă), nu de iarnă.
Semănat
Udări moderate până la intrarea pe rod; la maturarea fructelor apa în exces plus ploaia crapă cireșele — acoperirea anti-ploaie e singura protecție reală în anii ploioși.
Irigare
Interval înierbat permanent, cosit; bandă pe rând cu mulci — rădăcinile nu suportă lucrări adânci.
Combaterea buruienilor (agronomic)
Cu peduncul, la colorarea specifică soiului și acumularea maximă de zahăr — cireșele nu mai evoluează după cules; 2–3 treceri dimineața, pe răcoare.
Recoltare

Sursă: Ghiduri de pomicultură; Ecocrop — Prunus avium

Consum nutrienți / tonă produs

Valorile cantitative nu sunt publicate până când fiecare element are o sursă verificabilă la nivel de afirmație, cu locator exact și unitate comparabilă. Bibliografia generală a culturii nu este folosită ca dovadă pentru valori kg/t.

Analiză de țesut vegetal

EDTA Plant — interpretare pe fenofaze. Țesut prelevat: Frunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire.

ElementFenofazăOptim
N — AzotFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire2–3 %
P — FosforFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire0,13–0,3 %
K — PotasiuFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire1,5–3 %
Ca — CalciuFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire1,2–2,5 %
Mg — MagneziuFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire0,2–0,5 %
S — SulfFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire0,15–0,3 %
Fe — FierFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire50–200 ppm
Mn — ManganFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire20–200 ppm
Zn — ZincFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire15–50 ppm
Cu — CupruFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire5–20 ppm
B — BorFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire20–50 ppm
Mo — MolibdenFrunza mijlocie a lăstarului annual, colectată la 35–50 zile post-înflorire0,05–0,5 ppm

Sursă: Bergmann (1993) · Faust M. (2018) · IPNI Stone Fruit Notes

Ce faci mai departe?

Continuă cu instrumentul potrivit pentru cultura Cireș.

Întrebări frecvente

Ce pH al solului preferă Cireș?▼

Cireș se dezvoltă optim pe soluri cu pH între 5.8 și 7.2.

Care este necesarul de apă pentru Cireș?▼

Necesarul de apă pe sezon pentru Cireș este de aproximativ 620 mm.

La câți ani se recomandă rotația culturii pentru Cireș?▼

Pauza de rotație recomandată pentru Cireș este de minimum 4 ani.

Care sunt cele mai frecvente carențe nutriționale la Cireș?▼

La Cireș, carențele documentate cel mai frecvent sunt: Calciu (Ca), Bor (B).

Care este temperatura optimă de cultivare pentru Cireș?▼

Intervalul termic optim pentru Cireș este 5–28°C.

Surse și referințe tehnice

Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.

[1]

FAO

Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines

[2]

IFA — International Fertilizer Association(2006)

Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations

[3]

INCDA Fundulea

Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România

Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.