Sinteză Executivă
La armurariu, rozeta, alungirea tulpinii, înflorirea și maturarea achenelor sunt etape distincte. Observă stadiul în teren și verifică separat cauza oricărui simptom; fenologia singură nu dovedește necesarul unui produs și nu stabilește conținutul de silimarină.
1Context practic la Armurariu
Fișa pentru Armurariu se folosește în parcele unde apar neuniformități de răsărire, stagnare, decolorări, dezvoltare reproductivă neuniformă sau pierderea calității obiectivului: materie primă medicinală reprezentată de fructe/achene. Se consemnează soiul, data semănatului, densitatea, textura, pH-ul, drenajul, apa, temperaturile, precipitațiile, lucrările și tratamentele. Se compară zona afectată cu un martor apropiat și se observă rozeta, tulpina, ramificațiile, capitulele, florile și achenele. Tiparul pe relief, urmele utilajelor și istoricul diferențiază nutriția de cauzele fizice ori biotice.
2Germinarea și rozeta
După germinare, plantele tinere de armurariu formează o rozetă bazală. Descrie stadiul observat pe plante, fără a deduce din el necesarul unui produs.
3Alungirea și ramificarea
Alungirea tulpinii și ramificarea sunt etape distincte de creștere, ulterioare rozetei. Identificarea lor se face prin observația plantei, nu după o dată calendaristică fixă.
4Apariția capitulelor
Capitulele devin vizibile înaintea înfloririi. Scara fenologică descrie această trecere, dar nu stabilește singură o doză sau o intervenție.
5Înflorirea
La armurariu, capitulele cu flori deschise se deosebesc de cele aflate încă în buton. Notează etapa din teren; condițiile de mediu pot modifica momentul calendaristic al înfloririi.
6Dezvoltarea achenelor
După înflorire se urmăresc formarea fructelor, numite achene, și maturarea lor. Stadiul fenologic nu demonstrează prin el însuși conținutul de silimarină sau efectul unei fertilizări.
7Diagnostic diferențial și limite
Diagnosticul diferențial la Armurariu pornește de la poziția simptomului pe plantă și de la distribuția în parcelă. Se separă ipoteza nutritivă de identificare taxonomică greșită, răsărire neuniformă, secetă, exces de apă, cădere, scuturare și maturare neuniformă. Petele din zone joase indică mai întâi apă și aerare; benzile pot urma aplicarea sau compactarea; vetrele progresive cer control biotic. Se compară plante afectate și martor, se examinează rădăcina și organul de recoltă, apoi se corelează analiza de țesut cu solul și apa. Se oprește recomandarea când taxonul, stadiul sau cauza nu sunt confirmate.
Program foliar pe fenofaze
| Fenofaza | Produse eligibile | Doza documentată | Obiectiv și condiție |
|---|---|---|---|
| BBCH 10–19 / rozetă | ROfert® MAX doar deficit N; PK/KS doar când analizele de sol sau țesut indică necesarul | Verifică doza și unitatea în fișa fiecărui produs înainte de aplicare. | rozetă echilibrată |
| BBCH 30–39 / început alungire | ROfert® MAX doar N insuficient; KS doar deficit K; PK dacă analiza confirmă un deficit de fosfor | Verifică doza și unitatea în fișa fiecărui produs înainte de aplicare. | capitule fertile |
| BBCH 51–69 / butonizare–înflorire | ROfert® MAX doar deficit; PK/KS după diagnostic | Verifică doza și unitatea în fișa fiecărui produs înainte de aplicare. | achene fără promisiuni nejustificate privind silimarina |
| BBCH 71–89 / umplere–maturare achene | ROfert® KS numai deficit; fără garanție de silimarină | Verifică doza și unitatea în fișa fiecărui produs înainte de aplicare. | achene mature |
| recoltare achene | NICIUN FOLIAR DE RUTINĂ APROAPE DE RECOLTARE | — | achene standardizate |
Întrebări frecvente
Culoarea frunzelor confirmă o carență?
Pot folosi numai data calendaristică pentru stadiu?
O zonă slabă înseamnă automat lipsă de elemente?
Pot transfera concluzia la altă destinație de recoltă?
Când cer analiza?
Vrei să știi exact ce lipsește culturii tale?
Analiza de țesut vegetal EDTA Plant identifică deficiențele reale din plantă, nu estimările. Schema foliară bazată pe analiză este mai eficientă și mai economică decât fertilizarea generică.