🔬 Carențe nutritive — Smochin

9 elemente nutritive urmărite · repere fiziologice, fără diagnostic de carență

KPotasiu · Informații despre cultură

Un experiment pe smochinul Roxo de Valinhos a evaluat aplicarea silicatului de potasiu împreună cu numărul ramurilor productive. Unele combinații au îmbunătățit fotosinteza, acumularea de biomasă și productivitatea. Efectul aparține tratamentului combinat și modului de tăiere; nu poate fi atribuit numai potasiului.

Ficus carica Roxo de Valinhos în condiții semiaride; nu este o doză locală și nu izolează efectele potasiului de siliciu și tăiere.

Photosynthetic, Nutritional Efficiency, and Productivity of Fig Trees Under Pruning Management and Fertilization with Potassium Silicate in the Semi-Arid Region · Abstract — methods and conclusions

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Zn+Interval de dozare al produsului: 0,7–2 kg/haVezi produsul

ROfert® KSInterval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® PKInterval de dozare al produsului: 1–4 kg/haVezi produsul

CaCalciu · Informații despre cultură

Ghid general →

legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor

Ca poate influența crăparea/calitatea în programe specifice.

Effect of calcium based fertilization on dried fig (Ficus carica L. cv. Sarılop) yield and quality (Scientia Horticulturae, 2008)

legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor

Risc și limită de interpretare în documentația culturii

Rezultatul tratamentului cu calciu nu trebuie generalizat între soiuri, piață proaspătă/uscată sau ruta de aplicare.

Effect of calcium based fertilization on dried fig (Ficus carica L. cv. Sarılop) yield and quality (Scientia Horticulturae, 2008)

Produse ROfert recomandate

ROfert® CaInterval de dozare al produsului: 3–5 L/haVezi produsul

PFosfor · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

În probele de smochin de origine italiană, fosforul a fost 945,9 ± 3,1 μg/g în frunze și 960,7 ± 107,5 μg/g în scoarță. Mediile apropiate descriu aceste două materiale uscate la aer; nu demonstrăm egalitatea statistică a organelor și nu deducem o rezervă totală de fosfor în pom.

Ficus carica; Ficsor 2013, Table 1, Italian origin, P, Folium/Cortex.

Ficsor et al. (2013) — Analysis of Ficus carica L. – volatile components and mineral content. European Chemical Bulletin 2(3), 126–129 · Table 1 — P

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® PKInterval de dozare al produsului: 1–4 kg/haVezi produsul

MgMagneziu · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

Magneziul din frunzele de smochin analizate a fost 3.519 ± 70 μg/g, comparativ cu 2.202 ± 285 μg/g în scoarță. Concentrația foliară numeric mai mare nu măsoară cât magneziu a fost absorbit de întregul smochin și nu definește o fază cu necesar maxim.

Ficus carica; Ficsor 2013, Table 1, Mg, material italian uscat la aer.

Ficsor et al. (2013) — Analysis of Ficus carica L. – volatile components and mineral content. European Chemical Bulletin 2(3), 126–129 · Table 1 — Mg

Produse ROfert recomandate

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

SSulf · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

În același material de smochin, sulful a avut media de 819,3 ± 37,6 μg/g în frunze și 356,7 ± 26,4 μg/g în scoarță. Analiza elementară nu identifică formele sulfului din fiecare organ și nu autorizează o intervenție cu sulf.

Ficus carica; Ficsor 2013, Table 1, S în Folium/Cortex; nu fructe.

Ficsor et al. (2013) — Analysis of Ficus carica L. – volatile components and mineral content. European Chemical Bulletin 2(3), 126–129 · Table 1 — S

Produse ROfert recomandate

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Zn+Interval de dozare al produsului: 0,7–2 kg/haVezi produsul

ROfert® KSInterval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

CuCupru · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

Cuprul măsurat în frunzele de smochin a fost 4,84 ± 0,21 μg/g, iar în scoarță 4,21 ± 0,00 μg/g. Păstrăm raportarea originală, inclusiv deviația standard afișată pentru scoarță, fără să pretindem că aceasta dovedește lipsa oricărei incertitudini sau o diferență semnificativă între organe.

Ficus carica; Ficsor 2013, Table 1, Cu, coloanele Folium și Cortex.

Ficsor et al. (2013) — Analysis of Ficus carica L. – volatile components and mineral content. European Chemical Bulletin 2(3), 126–129 · Table 1 — Cu

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

FeFier · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

Fierul din frunzele de smochin a fost 153,22 ± 5,14 μg/g, față de 28,12 ± 4,60 μg/g în scoarță. Diferența numerică dintre concentrații nu este transformată într-un diagnostic de carență sau într-o recomandare de aplicare a fierului.

Ficus carica; Ficsor 2013, Table 1, Fe, două organe uscate la aer.

Ficsor et al. (2013) — Analysis of Ficus carica L. – volatile components and mineral content. European Chemical Bulletin 2(3), 126–129 · Table 1 — Fe

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

MoMolibden · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

Molibdenul a fost cuantificat în ambele materiale de smochin: 0,87 ± 0,01 μg/g în frunze și 0,49 ± 0,10 μg/g în scoarță. Aceste rezultate sunt concentrații în probe, nu măsurători ale activității nitrat-reductazei sau ale răspunsului la molibden aplicat.

Ficus carica; Ficsor 2013, Table 1, Mo cuantificat în Folium/Cortex.

Ficsor et al. (2013) — Analysis of Ficus carica L. – volatile components and mineral content. European Chemical Bulletin 2(3), 126–129 · Table 1 — Mo

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® B+Interval de dozare al produsului: 1–5 kg/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ZnZinc · Informații despre cultură

Ghid general →

Compoziția materialului analizat

La smochin, zincul din frunzele analizate a avut media de 14,37 ± 0,28 μg/g, iar în scoarță 6,33 ± 0,68 μg/g. Aceste valori nu sunt concentrații în fructul consumat și nu stabilesc limite foliare de suficiență sau toxicitate.

Ficus carica; Ficsor 2013, Table 1, Zn, material italian; nu fructele din alt tabel.

Ficsor et al. (2013) — Analysis of Ficus carica L. – volatile components and mineral content. European Chemical Bulletin 2(3), 126–129 · Table 1 — Zn

Produse ROfert recomandate

ROfert® MAXInterval de dozare al produsului: 2–7 kg/haVezi produsul

ROfert® Mn+Interval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® Zn+Interval de dozare al produsului: 0,7–2 kg/haVezi produsul

ROfert® Mg+Interval de dozare al produsului: 2–10 kg/haVezi produsul

ROfert® AminoInterval de dozare al produsului: 1–3 L/haVezi produsul

ROfert® CaInterval de dozare al produsului: 3–5 L/haVezi produsul

Rolurile fiziologice sunt prezentate separat de diagnosticul de carență. Cardurile ROfert afișează intervalele de doză ale produselor.

Secțiunea de mai sus include numai elementele urmărite pentru carențe la această cultură. Consultă și reperele fiziologice BBCH pentru informații despre fiecare fenofază. Absența unui rol specific din această pagină nu indică absența elementului din plantă. Legăturile „Ghid general” și grupul de ghiduri generale deschid fișele elementelor.

Rolurile elementelor nutritive

Referințele generale explică funcțiile elementelor, fără a demonstra singure un efect specific acestei culturi sau etape. Semnele generale sunt repere de diferențiere, nu confirmarea unei carențe. Aceste funcții nu stabilesc singure un necesar cantitativ, un produs sau o aplicare.

NAzot

Rol fiziologic

Azotul intră în aminoacizi, proteine și clorofilă; participă la construirea țesuturilor și la funcționarea aparatului fotosintetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Interpretare fiziologică pentru această etapă

N târziu poate întârzia lignificarea.

Perioada de aplicare: După recoltare / călire.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește dacă îngălbenirea este relativ uniformă și începe pe frunzele mai bătrâne, de jos. Compară cu S, unde sunt afectate mai întâi frunzele tinere, și cu Mg, unde decolorarea este între nervuri.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Repere de diagnostic diferențial pentru plante, nu confirmare la această cultură sau la acest cod BBCH. Montana State University Extension — Nutrient Deficiency and Toxicity; cheia de evaluare vizuală și notele pe elemente — N

Pagina dedicată carenței de N

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: După recoltare / călire.

Effect of N-P-K Fertilization on the Yield and Nutrient Status of Fig (Ficus Carica L. Cv. Kalamon) Trees Grown under Mediterranean Conditions (International Journal of Fruit Science, 2020)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 31; simptome ilustrate, p. 33

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 31; simptome ilustrate, p. 33

PFosfor

Rol fiziologic

Fosforul participă la stocarea și transferul energiei și la dezvoltarea rădăcinilor, florilor, semințelor și fructelor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate încetini creșterea și dezvoltarea organelor și poate întârzia maturarea.

Acest rol explică nutriția plantelor în general. Importanța sa în cultură depinde de organul care se dezvoltă și de condițiile de creștere. Procesele descrise au loc în țesuturile vii, active; explicația nu reprezintă un rezultat experimental obținut la această cultură în stadiul afișat.

Carență și diagnostic

Urmărește creșterea slabă, întârzierea dezvoltării și frunzele mai bătrâne verde-închis, uneori purpurii. Culoarea singură nu stabilește cauza: confrunt-o cu starea rădăcinilor, condițiile sezonului și analiza solului.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de P

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 34

KPotasiu

Rol fiziologic

Potasiul contribuie la reglarea stomatelor și a utilizării apei, la activarea enzimelor și la transportul asimilatelor spre organele în creștere sau de depozitare.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta reglarea hidrică, funcționarea enzimelor și transportul asimilatelor.

Carență și diagnostic

Urmărește reducerea creșterii, apoi cloroza și arsurile marginale pe frunzele mai bătrâne. În tabloul descris de sursă, nervura principală poate rămâne verde. Lipsa arsurilor vizibile nu exclude o limitare timpurie a creșterii.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de K

Documentație specifică acestei culturi

Observație publicată pentru cultură — cu limitele studiului

Ficus carica Roxo de Valinhos în condiții semiaride; nu este o doză locală și nu izolează efectele potasiului de siliciu și tăiere.

Photosynthetic, Nutritional Efficiency, and Productivity of Fig Trees Under Pruning Management and Fertilization with Potassium Silicate in the Semi-Arid RegionAbstract — methods and conclusionsPasajul original din sursă (explicat în română mai sus):
The application of potassium silicate, combined with pruning management, optimized the phytotechnical variables of the 'Roxo de Valinhos' fig tree under semi-arid conditions.

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 32; simptome ilustrate, p. 35

CaCalciu

Rol fiziologic

Ca poate influența crăparea/calitatea în programe specifice.

Fereastra documentată: legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor.

Effect of calcium based fertilization on dried fig (Ficus carica L. cv. Sarılop) yield and quality (Scientia Horticulturae, 2008)

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta țesuturile nou formate și integritatea celulară; transportul slab spre un organ poate produce o carență locală.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere și mugurele terminal: deformarea, curbarea și necrozarea marginilor sunt repere de verificat. Compară cu B, unde țesuturile tinere pot deveni fragile; verifică și aprovizionarea cu apă, nu doar cantitatea de Ca din sol.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Ca

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor

Effect of calcium based fertilization on dried fig (Ficus carica L. cv. Sarılop) yield and quality (Scientia Horticulturae, 2008)

Fereastra din tehnologia culturii: legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor

Effect of calcium based fertilization on dried fig (Ficus carica L. cv. Sarılop) yield and quality (Scientia Horticulturae, 2008)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 36

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 36

MgMagneziu

Rol fiziologic

Magneziul este constituent al clorofilei și participă la activarea enzimelor și la metabolismul fosfaților.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita fotosinteza în țesuturile verzi și procesele enzimatice asociate creșterii.

Carență și diagnostic

Caută cloroză între nervuri pe frunzele mai bătrâne, cu nervuri care rămân verzi. Compară cu îngălbenirea uniformă asociată N și cu afectarea predominant marginală asociată K.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Mg

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 37

SSulf

Rol fiziologic

Sulful participă la formarea proteinelor prin aminoacizii care conțin sulf și la funcționarea unor enzime.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate reduce sinteza proteinelor și creșterea; nu se deduce din această funcție o doză de fertilizare.

Carență și diagnostic

Verifică îngălbenirea frunzelor tinere, de regulă fără pete sau benzi clorotice distincte. Compară distribuția cu N: în tabloul tipic al deficitului de N, frunzele mai bătrâne sunt afectate primele.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de S

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 38

BBor

Rol fiziologic

Borul participă la procese celulare și la dezvoltarea țesuturilor tinere; sursa descrie implicarea sa în sinteza ARN și activitatea celulară.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Interpretare fiziologică pentru această etapă

Aplicarea generalizată B/Mn nu are la bază un prag universal pentru Ficus carica.

Perioada de aplicare: BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Examinează mugurele terminal și frunzele tinere pentru deformare, îngroșare, fragilitate și necroze; poate fi afectat punctul principal de creștere. Nu atribui automat aceleași semne unei lipse de Ca: compară tiparul și verifică analizele.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de B

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari

Effect of N-P-K Fertilization on the Yield and Nutrient Status of Fig (Ficus Carica L. Cv. Kalamon) Trees Grown under Mediterranean Conditions (International Journal of Fruit Science, 2020)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 39

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 49; simptome ilustrate, p. 39

CuCupru

Rol fiziologic

Cuprul participă la sisteme enzimatice și la transportul electronilor, inclusiv în fotosinteză și respirație.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta procesele de oxidoreducere și funcționarea țesuturilor active.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza frunzelor tinere, ofilirea sau uscarea vârfurilor și creșterea redusă. Semnele de pe organele reproductive se interpretează numai dacă acele organe sunt prezente; nu se transferă simptomele cerealelor asupra altor culturi.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Cu

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 40

FeFier

Rol fiziologic

Fierul participă la enzime și la transportul electronilor; este necesar pentru sinteza și menținerea clorofilei, fără a fi atomul central al acesteia.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate limita formarea clorofilei și procesele de fotosinteză și respirație.

Carență și diagnostic

Examinează frunzele tinere pentru cloroză între nervuri, cu delimitare pronunțată între nervurile verzi și țesutul decolorat. În cazuri severe, frunza se poate albi. Compară cu Mn, unde delimitarea poate fi mai puțin netă și aspectul mai pătat.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Fe

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 42

MnMangan

Rol fiziologic

Manganul activează enzime și participă la fotosistemul II și la fotoliza apei în țesuturile fotosintetice.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Interpretare fiziologică pentru această etapă

Aplicarea generalizată B/Mn nu are la bază un prag universal pentru Ficus carica.

Perioada de aplicare: BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari.

Interpretare fiziologică, nu o măsurare la acest cod BBCH. Perioada indicată de sursă rămâne distinctă; nu stabilește un necesar, un produs sau o aplicare.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri pe frunzele tinere, cu aspect pătat și delimitare mai puțin netă decât în tabloul tipic al deficitului de Fe. În sol acid trebuie verificată și toxicitatea Mn, nu presupus automat un deficit.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Mn

Documentație specifică acestei culturi

Fereastra din tehnologia culturii: BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari

Effect of N-P-K Fertilization on the Yield and Nutrient Status of Fig (Ficus Carica L. Cv. Kalamon) Trees Grown under Mediterranean Conditions (International Journal of Fruit Science, 2020)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 43

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 43

MoMolibden

Rol fiziologic

Molibdenul este cofactor al nitrat-reductazei: funcția este relevantă când planta asimilează azot nitric. Participarea la fixarea azotului privește sistemele microbiene care realizează acest proces.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Dacă nutriția implică reducerea nitraților, deficitul de Mo poate limita asimilarea azotului; nu presupunem automat o simbioză fixatoare sau un aport extern necesar.

Carență și diagnostic

Verifică plantele palide și frunzele mai bătrâne cu pete necrotice, margini aparent arse ori frunze curbate. Compară cu N, unde îngălbenirea tipică este mai uniformă și fără această pătare necrotică.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Mo

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50–51; simptome ilustrate, p. 44

ZnZinc

Rol fiziologic

Zincul participă la enzime, la sinteza ARN și proteinelor și la sinteza triptofanului, precursor al acidului indolacetic.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta metabolismul și dezvoltarea țesuturilor, cu reducerea creșterii și modificarea frunzelor.

Carență și diagnostic

Urmărește cloroza între nervuri și creșterea redusă; în cheia sursei pot fi afectate inițial frunzele intermediare, iar ulterior și cele tinere sau bătrâne.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Pagina dedicată carenței de Zn

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 51; simptome ilustrate, p. 45

Rol fiziologic

Clorul participă la eliberarea oxigenului în fotosinteză și la reglarea presiunii osmotice și a conținutului de apă al țesuturilor.

Funcție fiziologică generală de referință, nu efect măsurat pentru această cultură sau pentru acest cod BBCH.

Efecte fiziologice generale

Un deficit poate afecta fotosinteza și relațiile hidrice ale țesuturilor active. Funcția nu autorizează un aport suplimentar de cloruri sau creșterea salinității.

Carență și diagnostic

Examinează pătarea clorotică și necrotică, delimitarea bruscă dintre țesutul viu și cel mort și ofilirea marginilor. Pătarea nu confirmă singură cauza nutritivă; sursa o diferențiază inclusiv de pătările foliare fungice.

Verificare: consemnează ce frunze și organe sunt afectate și distribuția în parcelă; corelează observațiile cu analiza solului și condițiile sezonului. Exclude leziunile, vremea nefavorabilă, excesul de fertilizant, deriva de pesticide și atacul de insecte înainte de a atribui semnele unei carențe.

Referințe documentare (1)

R. Uchida (2000), Essential Nutrients for Plant Growth: Nutrient Functions and Deficiency Symptoms; funcții, p. 50; simptome ilustrate, p. 41

Culturi din aceeași grupă agronomică.

Carențe la Kiwi

Actinidia deliciosa (A.Chev.) C.F.Liang & A.R.Ferguson

Aceeași grupă: Culturi Speciale

Carențe la Vișin

Prunus cerasus L.

Carențe descrise la ambele culturi: K, CA

Carențe la Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi

Vitis vinifera L. (soiuri de masă tardive)

Carențe descrise la ambele culturi: K, CA

Carențe la Goji

Lycium barbarum L.

Aceeași grupă: Culturi Speciale

Carențe la Cartof timpuriu

Solanum tuberosum L. (producție timpurie)

Grupă agronomică înrudită: Culturi speciale (legume)

Carențe la Prun

Prunus domestica L.

Carențe descrise la ambele culturi: K, CA

Surse și referințe tehnice

Conținutul acestei pagini se bazează pe publicații științifice, reglementări oficiale și ghiduri tehnice validate de institute de cercetare și organizații agricole internaționale.

[1]

Marschner, H.(2012)

Mineral Nutrition of Higher Plants (3rd ed.) — Elsevier

[2]

FAO(2008)

Micronutrient Deficiencies in Global Crop Production

[3]

IPNI — International Plant Nutrition Institute(2014)

Nutrient Deficiency Symptoms — Visual Guide for Field Crops

[4]

INCDA Fundulea

Diagnosticarea carențelor nutritive la principalele culturi de câmp din România

[5]

Bergmann, W.(1992)

Nutritional Disorders of Plants — Gustav Fischer Verlag

[6]

FAO

Crop Production and Protection — Crop Management Technical Guidelines

[7]

IFA — International Fertilizer Association(2006)

Fertilizer Use by Crop — Nutrient Management Recommendations

[8]

INCDA Fundulea

Ghiduri tehnice pentru culturile agricole din România

[9]

Meier, U. (ed.) — Julius Kühn-Institut(2018)

BBCH Monograph — Growth Stages of Major Agricultural Crops

[10]

Meier U. (ed.)(2001)

Growth stages of mono- and dicotyledonous plants — BBCH Monograph (2nd ed.) — BBCH Monograph, 2nd edition

Detalii despre surse (3)

BBCH 11.
BBCH 71.
BBCH 83.

[11]

Referință tehnică

Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection

Detalii despre surse (1)

BBCH 11. N Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. P Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. K Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. Ca Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. Mg Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. S Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. Fe Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. Mn Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. Zn Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. B Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. Cu Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 11. Mo Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. N Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. P Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. K Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. Ca Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. Mg Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. S Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. Fe Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. Mn Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. Zn Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. B Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. Cu Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 71. Mo Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. N Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. P Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. K Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. Ca Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. Mg Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. S Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. Fe Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. Mn Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. Zn Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. B Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. Cu Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection
BBCH 83. Mo Localizare: Fruit Development in Ficus carica L.: Morphological and Genetic Approaches to Fig Buds for an Evolution From Monoecy Toward Dioecy; https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7472462/; Materials and Methods section, 'Caprification Trial' subsection

[12]

Referință tehnică

15538362.2020.1836706

Detalii despre surse (3)

BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari. Capacitate de producere a asimilatelor la nivelul coronamentului fără creștere vegetativă excesivă. — Producția de smochine diferă în funcție de soi și de comportamentul primei recolte față de recolta principală; vigoarea vegetativă excesivă poate concura cu rodirea.
BBCH 71 / creștere siconii. Umplerea fructului cu menținerea echilibrului dintre cationi. — K este relevant pentru creșterea fructelor; B ar trebui să rămână diagnostic. Schema actuală ROfert prevede B 2.5 kg/ha la fiecare 14 zile, ceea ce nu este preluat automat.
După recoltare / călire. Maturarea lemnului și calibrarea locală. — Creșterea viguroasă târzie poate rămâne sensibilă la îngheț în climatele temperate; calendarul depinde de localitate.

[13]

Referință tehnică

ROfert® — fertilizarea culturii Smochin

Detalii despre surse (3)

BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari. Capacitate de producere a asimilatelor la nivelul coronamentului fără creștere vegetativă excesivă. — Producția de smochine diferă în funcție de soi și de comportamentul primei recolte față de recolta principală; vigoarea vegetativă excesivă poate concura cu rodirea.
BBCH 71 / creștere siconii. Umplerea fructului cu menținerea echilibrului dintre cationi. — K este relevant pentru creșterea fructelor; B ar trebui să rămână diagnostic. Schema actuală ROfert prevede B 2.5 kg/ha la fiecare 14 zile, ceea ce nu este preluat automat.
maturare / prima sau a doua recoltă. Maturitate corectă și integritatea fructului. — Efectele fertilizării asupra fotosintezei/producției depind de sistem; maturitatea și apa domină substanțele solubile și crăparea aproape de recoltare.

[14]

Referință tehnică

ROfert® — fișa produsului

Detalii despre surse (3)

BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari. Capacitate de producere a asimilatelor la nivelul coronamentului fără creștere vegetativă excesivă. — Producția de smochine diferă în funcție de soi și de comportamentul primei recolte față de recolta principală; vigoarea vegetativă excesivă poate concura cu rodirea.
legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor. Integritatea fructului și creșterea. — Crăparea fructelor și calitatea ostioului sunt puternic legate de apă/soi; Ca poate influența crăparea/calitatea în programe specifice.
BBCH 71 / creștere siconii. Umplerea fructului cu menținerea echilibrului dintre cationi. — K este relevant pentru creșterea fructelor; B ar trebui să rămână diagnostic. Schema actuală ROfert prevede B 2.5 kg/ha la fiecare 14 zile, ceea ce nu este preluat automat.

[15]

Referință tehnică

ROfert® — fișa produsului

Detalii despre surse (3)

BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari. Capacitate de producere a asimilatelor la nivelul coronamentului fără creștere vegetativă excesivă. — Producția de smochine diferă în funcție de soi și de comportamentul primei recolte față de recolta principală; vigoarea vegetativă excesivă poate concura cu rodirea.
legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor. Integritatea fructului și creșterea. — Crăparea fructelor și calitatea ostioului sunt puternic legate de apă/soi; Ca poate influența crăparea/calitatea în programe specifice.
BBCH 71 / creștere siconii. Umplerea fructului cu menținerea echilibrului dintre cationi. — K este relevant pentru creșterea fructelor; B ar trebui să rămână diagnostic. Schema actuală ROfert prevede B 2.5 kg/ha la fiecare 14 zile, ceea ce nu este preluat automat.

[16]

Referință tehnică

ROfert® — fișa produsului

Detalii despre surse (1)

BBCH 11 / frunzire–creștere lăstari. Capacitate de producere a asimilatelor la nivelul coronamentului fără creștere vegetativă excesivă. — Producția de smochine diferă în funcție de soi și de comportamentul primei recolte față de recolta principală; vigoarea vegetativă excesivă poate concura cu rodirea.

[17]

Referință tehnică

S0304423808002446

Detalii despre surse (1)

legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor. Integritatea fructului și creșterea. — Crăparea fructelor și calitatea ostioului sunt puternic legate de apă/soi; Ca poate influența crăparea/calitatea în programe specifice.

[18]

Referință tehnică

ROfert® — fișa produsului

Detalii despre surse (2)

legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor. Integritatea fructului și creșterea. — Crăparea fructelor și calitatea ostioului sunt puternic legate de apă/soi; Ca poate influența crăparea/calitatea în programe specifice.
BBCH 71 / creștere siconii. Umplerea fructului cu menținerea echilibrului dintre cationi. — K este relevant pentru creșterea fructelor; B ar trebui să rămână diagnostic. Schema actuală ROfert prevede B 2.5 kg/ha la fiecare 14 zile, ceea ce nu este preluat automat.

[19]

Referință tehnică

ROfert® — fișa produsului

Detalii despre surse (2)

legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor. Integritatea fructului și creșterea. — Crăparea fructelor și calitatea ostioului sunt puternic legate de apă/soi; Ca poate influența crăparea/calitatea în programe specifice.
BBCH 71 / creștere siconii. Umplerea fructului cu menținerea echilibrului dintre cationi. — K este relevant pentru creșterea fructelor; B ar trebui să rămână diagnostic. Schema actuală ROfert prevede B 2.5 kg/ha la fiecare 14 zile, ceea ce nu este preluat automat.

[20]

Referință tehnică

2128

Detalii despre surse (1)

maturare / prima sau a doua recoltă. Maturitate corectă și integritatea fructului. — Efectele fertilizării asupra fotosintezei/producției depind de sistem; maturitatea și apa domină substanțele solubile și crăparea aproape de recoltare.

[21]

Referință tehnică

ROfert®

Detalii despre surse (1)

După recoltare / călire. Maturarea lemnului și calibrarea locală. — Creșterea viguroasă târzie poate rămâne sensibilă la îngheț în climatele temperate; calendarul depinde de localitate.

Informațiile au caracter tehnic informativ. Consultați un inginer agronom autorizat înainte de orice aplicare în câmp.

🔬 Carențe nutritive — Smochin

Produse ROfert recomandate

legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor

legarea siconiilor–creștere timpurie a fructelor

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Compoziția materialului analizat

Produse ROfert recomandate

Rolurile elementelor nutritive

Elemente nutritive la alte culturi

Carențe la Kiwi

Carențe la Vișin

Carențe la Viță de vie — Struguri de Masă Tardivi

Carențe la Goji

Carențe la Cartof timpuriu

Carențe la Prun

Surse și referințe tehnice